MANAGEMENTUL RISCULUI BANCAR
CAPITOLUL 1 DEFINIREA RISCULUI BANCAR
Datorită subiectivismului evaluării şi măsurării exacte a riscurilor din activitatea bancară, definirea riscului activităţii bancare este dificilă. Acest termen nu are o definiţie unic acceptată. Totuşi, marea majoritate a specialiştilor din domeniu sunt de acord că el poate fi caracterizat prin trei trăsături principale:
Cauzele instabilităţii riscurilor bancare;
Punctul critic de manifestare al riscurilor bancare determinat de obiectivele băncii; Posibilitatea ca obiectivele stabilite să nu fie realizate.
Riscul bancar evidenţiază posibilitatea ca într-o anumită tranzacţie să nu se obţină profitul aşteptat ori să apară o pierdere. Astfel, riscul bancar este o formă specifică de aplicare a teoriei risculuiîn domeniul activităţii bancare.
Datorită faptului că băncile desfăşoară atât activităţi de mobilizare a resurselor disponibile din economie, cât şi activităţi de distribuie a acestora sub formă de credite, riscul poate să apară atât în situaţia atragerii de resurse (operaţii bancare pasive), cât şi în cazul realizării de plasamente (operaţii bancare active).
În regulamentul BNR nr. 18 din 17 septembrie 2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora, defineşte riscurile semnificative, cu impact asupra situaţiei patrimoniale şi reputaţionale a băncii astfel:
riscul de conformitate – reprezintă riscul ca o instituţie de credit să suporte sancţiuni prevăzute de cadrul de reglementare, să înregistreze pierderi financiare semnificative sau afectarea reputaţiuei, ca urmare a neconformării acesteia cu prevederi ale cadrului de reglementare, ale normelor şi standardelor proprii, precum şi ale codurilor de conduită stabilite de pieţe sau industrie, aplicabile activităţii sale;
riscul de credit – reprezintă riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului ca urmare a neîndeplinirii de către debitor a obligaţiilor contractuale sau a a eşecului acestuia în îndeplinirea celor stabilite;
riscul de lichiditate – riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului, determinat de incapacitatea instituţiei de credit de a-şi îndeplini obligaţiile la scadenţa acestora;
riscul de piaţă – riscula actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului determinat de fluctuaţiile pe piaţă ale preţurilor titlurilor de capital şi ale ratei dobânzii în ceea ce priveşte activităţile care aparţin portofoliului de tranzacţionare, precum şi de fluctuaţiile cursului valutar şi ale preţurilor mărfurilor pentru întreaga activitate a instituţiei de credit;
riscul de ţară – risc asociat riscului de credit, care este determinat de condiţiile economice, sociale şi politice ale ţării de origine a împrumutatului;
riscul de transfer – componentă a riscului de ţară, care apare atunci când obligaţia împrumutatului nu este exprimată în moneda ţării de origine a acestuita;
riscul aferent tehnologiei informaţiei – subcategorie a riscului operaţional care se referă la riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului, determinat de inadecvarea strategiei şi politicii IT, a tehnologiei informaţiei şi a procesării informaţiei, cu referire la capacitatea de gestionare, integritatea, controlabilitatea şi continuitatea acesteia, sau de utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei informaţiei;
riscul reputaţional – riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului determinat de percepţia nefavorabilă asupra imaginii unei instituţii de credit de către clienţi, contrapartide, acţionari, investitori sau autorităţi de supraveghere;
CAPITOLUL 2
INDICATORI DE MĂSURARE A RISCURILOR DIN ACTIVITATEA BANCARĂ
Singurele riscuri din activitatea bancară care pot fi măsurate cu ajutorul unor indicatori, sunt riscurile de natură financiară.
Literatura de specialitate prezintă sistemul indicatorilor utilizaţi pentru măsurarea riscurilor financiare printr-un susbsistem de indicatori clasificaţi astfel:
subsistemul indicatorilor riscului de credit; subsistemul indicatorilor riscului de lichiditate; subsistemul indicatorilor riscului ratei dobânzii; subsistemul indicatorilor riscului valutar;
subsistemul indicatorilor riscului de insolvabilitate.
Subsistemul indicatorilor riscului de credit
Denumirea indicatorului Modul de calcul Interpretare Rata credite totale/total active 100
/ TA
CT RCT TA
unde: CT – credite totale TA – total active
Este indicat ca valoarea acestui indicator să fie cât mai scăzută. Cu cât indicatorul înregistrează valori mai ridicate cu atât activitatea bancară este percepută mai riscantă.
Rata creditelor restante 100
t r
Cr Cr Rcr
unde: Crr – credite restante CRt – credite totale
E indicat ca valoarea acestui indicator să fie cât mai mică. Conform standardelor limita maximă admisă este de 6%
Rata creditelor restante se poate exprima şi în funcţie de structura portofoliului de credit astfel se mai pot determina următoarele rate
- rata creditelor pe termen scurt restante (credite pe termen scurt restante/credite pe termen scurt totale);
- rata creditelor pe termen mediu şi lung restante (credite pe termen mediu şi lung restante/ credite pe termen mediu şi lung totale);
- rata creditelor acordate persoanelor juridice restante (credite restante acordate persoanelor juridice/credite totale acordate persoanelor juridice);
- rata creditelor acordate persoanelor fizice restante (credite restante acordate persoanelor fizice/credite totale acordate persoanelor fizice);
Rata creditelor pe termen
scurt/total credite / 100
t
unde: Crts – credite pe termen scurt
Crt – credite totale
O situaţie favorabilă este atunci când raportul are valori mai ridicate. Cu cât ponderea creditelor pe termen scurt în total credite este mai mare, cu atât riscul de credit asumat este mai redus.
Rata creditelor pe termen
mediu şi lung/total credite / 100
t termen mediu şi lung;
Crt – credite totale
O situaţie favorabilă este atunci când raportul are valori mai scăzute. Cu cât ponderea creditelor pe termen scurt în total credite este mai mică, cu atât riscul de credit asumat
unde: Prn – profitul net Pic – pierderi din credite
Acest indicator trebuie să aibă o valoare supraunitară Pic – pierderi din credite
O valoare supraunitară a acestui raport evidenţiază un management prudent
Rata creditelor acordate
clientelei în total activ / 100 TA Cr
R cl
TA crcl
unde: Crcl – credite acordate clientelei
TA – total activ
Indicatorul apreciază calitatea portofoliului de credite acordate clientelei, cât şi evoluţia acestuia
Subsistemul indicatorilor riscului de lichiditate
Aceşti indicatori oferă o imagine despre gradul de lichiditate al băncii şi despre calitatea lichidităţii bancare.
Denumirea indicatorului Mod de calcul Interpretare
Rata credite/depozite
Dep Cr d
Rc/
unde: Cr – credite bancare
Dep – depozite bancare
Lichiditatea globală
Dc Al Lg
unde: Al – active lichide
Dc – datorii curente
Exprimă posibilitatea transformării pe termen scurt a activelorîn lichidităţi pentru a face faţă plăţilor exigibile
Lichiditatea imediată 100
Sai T Dbc Li
unde: Dbc – disponibilităţi şi depozite la bănci
T – titluri de stat libere de gaj
Sai – surse atrase şi împrumutate
Exprimă posibilitatea elementelor de trezorerie de a a face faţă datoriilor pe termen scurt. Nivelul recomandat este de 20.5%
Rata lichidităţii 100
Is In Rl
unde: In – împrumuturi nou contractate;
Is – împrumuturi scadente
Acest indicator exprimă evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară. Valorile subunitare indică o scădere a gradului de îndatorare şi o creştere a lichidităţii instituţiei bancare. Perioadele care înregistrează nevoi de lichiditate sunt marcate în toate cazurile de o scădere a ratei lichidităţii
unde: Dp – dobânzi plătite;
Di – dobânzi încasate;
Ai – active banacare investite;
Pr – pasive bancare remunerate
Acest indicator evidenţiază mărimea maximă a ratei dobânzii pe care banca o poate plăti pentru finanţarea unui plasament suplimentar relativ la resursele de care dispune deja.
E indicat ca valoarea indicatorului să nu fie mai mică de 40%
Aceşti indicatori se calculează având la bază gruparea activelor şi pasivelor bancare în funcţie de sensibilitatea lor la variaţiile ratei dobânzii pe piaţă, pe orizonturi de timp. Sensibilitatea este definită ca modificarea ratei dobânzii lavariaţia ratei dobânzii de pe piaţă ca urmare a acţiunii unor factori endogeni şi exogeni. Factorii endogeni ţin de structura activelor şi pasivelor bancare, calitatea şi eşalonarea scadenţelor creditelor, scadenţa fondurilor atrase. Factorii exogeni ţin de evoluţia condiţiilor economice generale.
Denumirea indicatorului Mod de calcul Interpretare
Ecartul GAP GAP=As-Ps
unde: As- active sensibile (instrumente de credit cu dobânzi variabile – titlurile şi creanţele)
Ps – pasive sensibile (depozite cu dobânzi variabile şi împrumuturile contractate de pe piaţa interbancară şi de la banca centrală)
Ecartul trebuie să se apropie cât mai mult de valoarea zero. În situaţia în care activele sensibile sunt mai mari decât pasivele sensibile, banca înregistrează un GAP pozitiv, creşterea ratei dobânzii determinând majorarea veniturilor nete din dobânzi.
În situaţia inversă, banca înregistrează un GAP negativ, situaţie în care creşterea ratei dobânzii va determina scăderea veniturilor nete din dobânzi
Indicele de sensibilitate
Ps As Is
unde: As – active sensibile
Ps – pasive sensibile
Menţinerea indicatorului în jurul valorii 1 diminuează riscul ratei dobânzii, această situaţie ducând însă şi la diminuarea profitului bancar
Aceşti indicatori sunt calculaţi pentru a evidenţia expunerea la riscul valutar, calculându-se atât la nivelul unităţilor teritoriale, cât şi la nivelul băncii centrale.
Denumire indicator Mod de calcul Interpretare
Poziţia valutară individuală Pvx = Ax – Px
unde: Ax – total active exprimate în moneda X (creanţe)
Px – total pasive exprimate în moneda X (angajamente)
Pentru fiecare valută în parte se compară activele cu pasivele.
Poziţia valutară globală Pvg = Pvl – Pvs
unde: Pvl – poziţia valutară lungă, în echivalent în monedă naţională;
Pvs – poziţia valutară scurtă, în echivalent în monedă naţională
În românia, poziţia valutară globală la sfârşitul zile nu poate depăşi 10% din fondurile proprii ale băncii
Subsistemul indicatorilor riscului de insolvabilitate
Riscul de insolvabilitate reprezintă consecinţa slabei calităţi a portofoliului de investiţii, ducând în anumite situaţii şi la faliment bancar.
Denumire indicator Mod de calcul Interpretare
Rata capitalului propriu 100 TA Cp Rcp
unde: Cp – capital propriu
TA – total active
Valoarea indicatorului trebuie să fie mai mare de 6%
Rata capital propriu/capital
social / Cs 100
Cp cs
Rcp Acest indicator trebuie să
capitalizare bună în situaţia în care raportul depăşeşte 150%
Patrimoniul net Pn = TA – Sai
unde: TA –total active
Sai – surse atrase şi împrumutate
