AVANTAJELE METODELOR DE GÂNDIRE CRITICĂ
Dezvoltarea pe termen lung a relaţiilor deschise, de colaborare
Dezvoltarea capacităţii elevilor de a gândi critic Stimularea învăţării independente
Asumarea responsabilităţii elevilor faţă de propriul proces de învăţare
Înţelegerea logicii argumentelor
Sintetizarea unor idei provenite din surse diferite Formarea unor opinii argumentate
CADRUL DE ÎNVĂŢARE
EVOCARE: realizarea unor corelaţii cu lecţia anterioară din
perspectiva noului subiect predat
captarea interesului pentru noile aspecte care vor f
abordate
REALIZAREA SENSULUI
REFLECŢIE: fxarea, consolidarea cunoştinţelor
1. ÎNTREBĂRILE
Metodele de gândire critică se bazează pe folosirea unei game largi de întrebări care stimulează participarea elevilor la discuţie şi să determine soluţiile din perspective variate.
Nu sunt recomandate:
întrebările închise ( cu răspuns „da” sau „nu” );
întrebările care direcţionează răspunsul ( „nu este
aşa că…” );
întrebările care solicită exclusiv memoria
TIPURI DE ÎNTREBĂRI CARE STIMULEAZĂ GÂNDIREA CRITICĂ:
Ce s-a întâmplat? (elevii sunt ajutaţi să-şi clarifce
perspectiva asupra problemei)
De ce s-a întâmplat? (elevii sunt ajutaţi să
De ce au făcut aşa? (permite deplasarea accentului
spre căutarea motivelor, cauzelor interioare)
Se putea face şi altfel? (se încurajează ideea că
acţiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu au ales cea mai bună alternativă posibilă)
Poţi să faci şi tu? (este deschisă ideea transpunerii
teoriei în practică)
Ce ai f făcut tu dacă erai într-o asemenea situaţie?
Ce crezi că a simţit cel în cauză? Ce ai f simţit tu într-o asemenea situaţie? (permit observarea măsurii în care elevii folosesc empatia în anumite situaţii, în ce măsură pot identifca alternative, dar şi dezvoltarea inteligenţei emoţionale a elevilor)
A fost drept/corect/ ? A fost greşit? De ce? (permit
urmărirea stadiilor dezvoltării morale)
2.ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
o Realizaţi pe tablă un tabel cu trei coloane, astfel:
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVAŢAT
o Cereţi elevilor să procedeze la fel, împărţind foaia caietului în trei coloane
o Anunţaţi subiectul şi cereţi elevilor să spună ce ştiu despre subiectul respectiv. Aceste idei vor f notate în prima coloană
o Treceţi în coloana a II-a elementele necunoscute, ideile despre care au îndoieli sau care ar dori să ştie în legătură cu tema respectivă
o Discutând cu elevii, folosind materialele complementare, dobândind cunoştinţe referitoare la acel subiect, clarifcaţi necunoscutele sau problemele înţelese greşit. Puteţi utiliza lucrul în echipă pentru obţinerea de noi informaţii.
o Cereţi elevilor să compare: - ce ştiau iniţial, ce au învăţat
- ce doreau să înveţe, ce au învăţat
o Decideţi apoi împreună cu elevii dacă mai sunt probleme care ar trebui clarifcate şi dacă sunt, clarifcaţi-le.
3.TURUL GALERIEI
Elevii,în grupuri de câte 3 sau 4, lucrează la o
problemă - sarcină de învăţare - care se poate materializa într-un produs – schemă, desen, inventar de idei – realizat pe o foaie de hârtie
Produsele muncii grupurilor se expun pe pereţii
clasei, transformaţi astfel într-o adevărată galerie expoziţională
La semnalul profesorului grupurile trec, pe rând, pe
la fecare produs pentru a examina şi discuta produsele propuse de colegi. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse
După ce se încheie „turul galeriei” , grupurile îşi
reexaminează propriile produse. Citesc comentariile celorlalte grupuri şi, dacă este cazul, discută observaţiile şi comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. În fnal se comentează împreună cu profesorul rezultatul activităţii.
AVANTAJE ALE UTILIZĂRII ACESTEI METODE:
- se realizează interacţiunea directă între elevi ( în grupul iniţial ) şi indirectă cu ceilalţi colegi (prin intermediul produselor muncii acestora);
- învăţarea prin cooperare dezvoltă capacităţile intelectuale ale elevilor (de a gândi, a înţelege, a comunica efcient, a f creativ etc.) pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.
Metoda poate f folosită, de exemplu, în cadrul temelor:
- „Lucrurile care ne exprimă”, clasa a III-a
- „Grupul din care facem parte”, clasa a III-a
- „Comunitatea locală” , clasa a IV-a
4.LINIA VALORICĂ
- Profesorul pune o întrebare/ridică o problemă care admite mai multe perspective de abordare
- Elevii se gândesc în mod independent la problema propusă, conturându-şi o anumită poziţie faţă de problema în discuţie ( pro, contra, indecişi )
- Profesorul solicită elevii să se dispună pe o imaginară „linie valorică” : la un capăt al liniei se situează cei care au opinii favorabile, la celălalt capăt se situează elevii care au opinii nefavorabile, elevii indecişi se pot plasa la mijlocul „liniei valorice”. Ei pot f convinşi de o „tabără” sau alta să li se alăture.
Dispunerea elevilor mai spre extremităţile „liniei valorice” exprimă intensitatea atitudinilor lor faţă de subiectul în discuţie.
Elevii care reuşesc să-i convingă pe cei nehotărâţi dovedesc capacitatea de susţine cu argumente poziţia adoptată şi de a-i determina pe aceştia să-şi schimbe atitudinea.
5.TEHNICA „CIORCHINELUI”
- Profesorul notează un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei, iar elevii în caiet
- Elevii vor propune cuvinte care le vin în minte în legătură cu problema pusă în discuţie – scrisă în mijloc
de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei.
Această metodă permite:
- fxarea mai bună a ideilor;
- structurarea informaţiilor;
- facilitarea reţinerii şi înţelegerii informaţiilor. Ciorchinele stimulează:
- evidenţierea conexiunilor dintre idei;
- realizarea unor noi asociaţii de idei;
