Metode de analiză a amidonului,
enzimelor și hidrolizatelor de amidon
Cercetător post-doctorand Dr. Ing. Monica MIRONESCU
Tutore Prof. Dr. Biol. Letiția OPREAN
Obţinerea produşilor de bioconversie
enzimatică a amidonului
Amidon
Bioconversia enzimatică
Hidrolizate de amidon (siropuri de glucoză, maltoză)
Lichefiere Enzime de lichefiere Gelatinizare
Zaharificare
Amidon lichefiat / Maltodextrine
Enzime de zaharificare
Enzime de inversie
Surse de amidon:
Cartof, porumb, grâu ...
Reziduuri alimentare
Metode de analiză
1. Metode de analiză a amidonul
2. Metode de analiză a enzimelor amilolitice
Metode de analiză a amidonului
• Determinarea caracteristicilor fizico-chimice;
– Umiditatea, pH-ul, conținutul amidon, proteine, lipide, cenușa, caracterul reducător;
– Determinarea capacităţii de îmbibare (de reținere a apei) a amidonului;
– Determinarea solubilităţii amidonului la diverse temperaturi; • Comportamentul reologic a amidonului și determinarea capacităţii
amidonului de formare a gelului;
• Analiza cromatografică a amidonului;
Caracteristicile fizico-chimice ale amidonurilor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 pH la 20°C porumb cartof 0 2 4 6 8 10 12 Umiditate, % % porumb cartofCaracteristicile fizico-chimice ale amidonurilor
0 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 Cenuşă, % % porumb cartof 87 87,5 88 88,5 89 89,5 90 90,5 91 Amidon, % % porumb cartofCaracteristicile fizico-chimice ale amidonurilor
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 Caracter reducător, % % porumb cartofCapacitatea de îmbibare a amidonurilor
Capacitatea de îmbibare, % Amidon 50oC 60oC 80oC 90oC Porumb 2,2 ± 0,2 2,9 ± 0,16 11,9 ± 0,12 15,3 ± 0,18 Cartof 3,0 ± 0,15 18,0 ± 0,15 36,5 ± 0,14 100 -0,08Comportamentul reologic
• Curba de viscozitate
104 103 102 101 100 10-1 10-2 10-3 η, Pa. s T, °C 100 90 80 70 60 50 40 30 20 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 Time, s I II IV V III10-3 10-2 10-1 100 101 102 103 Pa·s η 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 °C T 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 s 1.000 Zeit t Cerestar C*Gel Anton Paar GmbH Cerestar 25% 75°C 30s-1 1 ST 24 η Viskosität T Temperatur Cerestar 25% 75°C 30s-1 2 ST 24 η Viskosität T Temperatur Cerestar 25% 75°C 30s-1 3 ST 24 η Viskosität T Temperatur
10-3 10-2 10-1 100 101 102 103 104 Pa·s η 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 °C T 0 200 400 600 800 s 1.000 Zeit t Cerestar C*Gel Anton Paar GmbH Cerestar 25% 75°C 30s-1 2 ST 24 η Viskosität T Temperatur
C*Gel 25% 75°Cmit Pregelatinisation 30s-1 1 ST 24
η Viskosität T Temperatur
C*Gel 25% 75°Cmit Pregelatinisation 30s-1 2 ST 24
η Viskosität T Temperatur
C*Gel 50% 75°Cmit Pregelatinisation 30s-1 1 ST 24
η Viskosität T Temperatur
C*Gel 50% 75°Cmit Pregelatinisation 30s-1 2 ST 24
η Viskosität
T Temperatur
Măsurători dinamice de viscozitate
10-8 10-7 10-6 10-5 10-4 10-3 10-2 10-1 100 101 102 Pa G' G'' 10-2 0,1 1 10 102 103 Pa·s |η*| 10-2 10-1 100 101 1/s 102 Kreisfrequenz ω Rheoplus Anton Paar GmbHC*Tex 40% freq sweep winkel 0,5 2 CP 50-2
G' Speichermodul
G'' Verlustmodul
|η*| Betrag(Viskosität)
Remy B7 40% freq sweep winkel 0,5 1 CP 50-2
G' Speichermodul G'' Verlustmodul |η*| Betrag(Viskosität)
C*Gel 50% freq sweep winkel 0,5 7 CP 50-2
G' Speichermodul
G'' Verlustmodul
SEC
Analiza cromatografică a amidonului prin SEC
Detaliu separare
Separare după volumul hidrodinamic
V
h= f( Masa moleculară,
conformaţie)
V
h= [η]*M
- Coloana umplută cu un material (faza statică) - Eluentul (faza mobilă)
SEC a amidonului de porumb
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
Elution time, min.
R I out put s igna l ( vol t) Ib 1b 100 80 60 40 20 0 -20 IIb IIIb IVb
Caracteristicile metodei: eluent DMSO; vol. injecţie 50 µl; temperatura 60oC; rata
Analiza microscopică a amidonului
Analiza microscopică a amidonului
30oC 60oC 70oC
Metode de analiză
1. Metode de analiză a amidonul
2. Metode de analiză a enzimelor amilolitice
Metode de analiză a enzimelor
amilolitice
• Metode de det. a activităţii enzimatice
– Principiul general de determinare: dozarea
substratului rămas sau a produşilor formaţi
Activitatea enzimatică
• UI =numărul de micromoli de substrat transformat sau de
produs rezultat pe minut în condiţii bine definite.
– când substratul este amidon (cu MM nedefinită), se produce
un amestec de oligozaharide
UI : numărul de micromoli de legături
hidrolizate pe minut.
Det. numărului grupărilor reducătoare
• A- metode colorimetrice;
• B- metode cromatografice;
• C- metode enzimatice;
• D- metode fizice;
Det. numărului grupărilor reducătoare
prin metode colorimetrice
• Metode ce folosesc 3 reactivi:
– cupru alcalin
– fericianură alcalină
– 3,5 dinitrosalicilat alcalin (Metoda Miller)
• Tb. specificat sustratul folisit pt. det. activităţii enzimei
:– amidon nativ, amidon solubil, amiloză, dextrine limită
– compuşi speciali: pentazaharidul substituit la ambele capete cu indol şi naftalen (INdp5)
Det. numărului grupărilor reducătoare
prin metode colorimetrice
• Determinarea activităţii enzimatice la α-amilaze
cu micrometoda cu cupru 2,2” bicinchoninate
(Yook and Robyt, 2002)– Substrat: amidon
– Citirea absorbţiei la 570 nm – Etalon: maltoza
Det. numărului grupărilor reducătoare
prin metode colorimetrice
• Determinarea activităţii α-amilazei exprimată în
Kilo Novo unit (KNU)
(Legin,1998)– Substrat: p-nitrofenil α-D–glucopiranozid (pNPG)
– măsurarea la 405 nm a p-nitrofenolului (pNP) eliberat de către enzimă.
– O unitate de activitate α-glucozidazică = cantitatea de enzimă care eliberează un µmol de pNP pe minut.
Det. numărului grupărilor reducătoare
prin metode fizice
• Determinarea numărului de legături hidrolizate prin
măsurări de osmolaritate
(Marchal,1999)
– Echivalentul de Dextroză (DE) :
DE= MM
glucozăx 100 / MM
medie_ hidrolizat de amidon– DE teoretic: DE= 0,18 x100/(dwkgapă / osm)
– Măsurarea osmometrică:
(
)(
)
(
)
(
0 0)
3 0 01
10
18
1
18
dw
osm
osm
dw
dw
osm
osm
DE
m o m−
−
⋅
+
−
−
=
−Metode de analiză
1. Metode de analiză a amidonul
2. Metode de analiză a enzimelor amilolitice
Metode fizice de analiză a amidonurilor
Siropuri de hidrolizate de amidon
cu valori DE diferite Unghiul de rotaţie specifică
15,1 162,8 18,8 168,3 25,2 159,8 32,8 152,6 36,7 146,8 41,8 139,9 48,8 130,0 55,2 105,8 67,2 97,0
Met. chimice de analiză a amidonurilor
• Determinarea echivalentului dextroză DE
folosind metoda Luff -Schoorl
2Cu2+O + R – CHO Cu+ 2O + R - COOH 2Cu2+SO 4 + 4KI- 2 Cu+I + I02 + 2K2SO4 l0 2 + 2 Na2S-42O3 2 Na2S-64O6 + 2 NaI
-0 5 10 15 20 25 30 35 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 Saccharose D-Glucose D-Maltose Dextran 5000 Dextran 50.000 Dextran 150.000 Dextran Blau Pullulan Xanthan DO C-Detek tor si gn al e Elutionsvolumen in mL
Timpul de eluţie, min.
D-Glucoza D-Maltoza Zaharoza Dextran 5x103Da Dextran 5x104Da Dextran 1,5x105Da Dextran 106Da Pullulan 106Da Xanthan 1,2x106 Da In te ns it at ea s em na lul ui DOC 0 5 10 15 20 25 30 35 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 0 5 10 15 20 25 30 35 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 Saccharose D-Glucose D-Maltose Dextran 5000 Dextran 50.000 Dextran 150.000 Dextran Blau Pullulan Xanthan DO C-Detek tor si gn al e
Elutionsvolumen in mLTimpul de eluţie, min.
D-Glucoza D-Maltoza Zaharoza Dextran 5x103Da Dextran 5x104Da Dextran 1,5x105Da Dextran 106Da Pullulan 106Da Xanthan 1,2x106 Da In te ns it at ea s em na lul ui DOC
Metode cromatografice de analiză a
amidonurilor: SEC
Cromatograma obţinută la SEC a unei probe standard conţinând poli-, oligo- şi monozaharide cu mase moleculare diferite. (Mironescu şi colab., 2004)
Condițiile de lucru:
‒eluent apa+tampon fosfat;
‒rata curgere 0,1 ml/min;
‒coloană TSK 50S
SEC
y = -575376x + 8E+06 R2 = 0,8684 5,0E+04 2,5E+05 4,5E+05 6,5E+05 8,5E+05 1,1E+06 11 11,5 12 12,5 13 13,5 14Timpul de retenţie, min.
Ma sa mo le cu la ră . D a y = -1430,7x + 29132 R2 = 0,9899 0,0E+00 1,0E+03 2,0E+03 3,0E+03 4,0E+03 5,0E+03 16,5 17 17,5 18 18,5 19 19,5 20 20,5 21
Timpul de retenţie, min.
Ma sa mo le cu la ră , D a B A
Curbele etalon obţinute la SEC a unei probe standard conţinând poli-, oligo- şi
monozaharide cu mase moleculare diferite. A) Compuşi cu masă moleculară mare.
Det. DE și DP prin HPLC
• DE = DP1 + 0,63
.DP2 +
0,4
.DP3 + 0,18
.DP4
+Caracteristicile metodei: eluent apă; vol. injecţie 100 µl; temperatura 96oC; rata
de curgere eluent 0,5 ml/min (Mironescu et al., 2007)
DP1 DP2
DP3 DP4+