R. Munteanu D. Garvan Ceramica Cucuten

(1)

Directorii colec iei Bibliotheca Memoriae Antiquitatis:

Gheorghe Dumitroaia

i

Dan Monah

Bibliotheca Memoriae Antiquitatis

(2)

(3)

Institutul de Arheologie Ia i

Centrul Interna ional de Cercetare a Culturii Cucuteni

Piatra-Neam

SAREA,

DE LA PREZENT LA TRECUT

(4)

CNCSIS nr. 185/2007-2008

Editorii volumului:

Dan Monah, Gheorghe Dumitroaia, Daniel Garv n

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României

Sarea, de la prezent la trecut - Piatra-Neam , Editura Constantin Matas , 2008

ISBN 978-973-7777-16-4

622.363.1(082)(091)

Coperta I: Slatina de la Hangu (foto Robin Brigand) Coperta IV: Mal de sare de la Mânz le ti (foto Dorin Nicola)

Copert desenat de Daniel Garv n

© Editorii i autorii

EDITURA „CONSTANTIN MATAS ”

Str. Mihai Eminescu, nr. 10, 610029 – Piatra-Neam , România Tel. / Fax: 004-0233-217496; e-mail: muzeupn@yahoo.com

(5)

S U M A R

Editorii

Prefa

Preface

... 7

Dan Monah

Arheologia preistoric a s rii în România. Scurt istoric

L’archéologie Préhistorique du sel en Roumanie. Bref

historique ...

13 Dan Buzea i Andrea (Chiricescu) Deák

Cercet rile etnoarheologice de la Olteni, jud. Covasna

Ethno-Archaeological discoveries from Olteni,

Covasna County

. ... 41

Dan Monah, Gheorghe Dumitroaia, Dorin Nicola

Noi investiga ii etnoarheologice asupra izvoarelor

s rate de pe Valea Muntelui

Nouvelles investigations ethnoarchéologiques sur

les sources salées de Valea Muntelui

... 81

Roxana-Gabriel Curc

Halotoponime i halohidronime în documentele

medievale din Moldova (sec. XIV-XVII)

Halotoponymes et halohydronymes dans les

(6)

O confirmare etnografic a versetului Iezechiel 16/4.

S rarea noilor-n scu i

Une confirmation ethnographique du verset de

Ezechiel 16/4. Saler les nouveaux-nes

... 117

Adrian Poruciuc

Denumirile s rii i implica iile lor în plan (indo)european

Salt designations and their implications on

(Indo-)European ground

... 133

Valeriu Cavruc i Anthony F. Harding

Noi cercet ri arheologice privind exploatarea s rii

în nord-estul Transilvaniei. Raport preliminar

New Archaeological Researches concerning Saltworking

in north-eastern Transylvania. The Preliminary Report

.... 149

Roxana Munteanu i Daniel Garv n

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor

s rate din Moldova

La céramique Cucuteni C près des sources

d’eau salée de la Moldavie

... 179

Gheorghe Dumitroaia, Roxana Munteanu, Olivier Weller,

Daniel Garv n, Vasile Diaconu i Robin Brigand

Un nou punct de exploatare a s rii în preistorie:

olici-H l butoaia, jud. Neam

Une nouvelle exploitation préhistorique du sel:

olici-H l butoaia, dep. de Neam

... 203

(7)

CERAMICA CUCUTENI C

DIN PREAJMA IZVOARELOR DE AP S RAT

DIN MOLDOVA

de Roxana Munteanu i Daniel Garv n Cuvinte cheie: calcolitic, Cucuteni, Cucuteni C, izvor s rat. Mots-clés: Chalcolithique, Cucuteni, Cucuteni C, source salée.

Résumé

Suite aux investigations archéologiques entreprises sur les sites d’exploitation des eaux salées de la zone sous-carpatique, datés du Néolithique et du Chalcolithique, une importante quantité de céramique avec débris coquilliers a été mise à jour. Ce type, rapporté à la céramique du Cucuteni C, est considéré dans la littérature selon deux perspectives : d’une part comme le résultat d’échanges avec les communautés des steppes orientales, d’autre part comme un indicateur de la présence effective de populations orientales ou extérieures aux territoires Cucuteni sur lesquels elle se seraient établies.

(8)

(9)

Ceramica Cucuteni C din preajma izvoarelor de ap s rat 181

Identificat în 1980 i investigat arheologic începând din 1983, situl de la Lunca-Poiana Slatinei este, prin tipul depunerii, stratigrafie, i materialele descoperite, unul dintre cele mai importante pentru cunoa terea exploat rii preistorice a s rii în zona subcarpatic a Moldovei (Dumitroaia, 1985, p. 735; 1987, p. 255; 1994, passim). În depunerea antropic de la Poiana Slatinei, numai în zona B au fost descoperite fragmente ceramice Cucuteni A i Cucuteni B, brichetaje dar i ceramic Cucuteni C. Ceramica cu scoic în past , a fost legat de autoul s p turilor de nivelul Cucuteni B. Aceasta are o pondere însemnat , reprezentând 33% din întreaga cantitate de ceramic eneolitic din respectivul nivel (Dumitroaia, 1994, p. 58).

O alt sta iune care a fost pus în leg tur cu existen a unui z c mântul de sare în zon este cea de la Cacica (jud. Suceava). În urma cercet rilor de suprafa , cât i a sondajelor efectuate în anii ’90 ai secolului trecut, a fost semnalat aici existen a unei mari cantit i de fragmente de brichetaje (Andronic, 1989; 2006; Andronic, Mare , 1996, p. 21). Se men ioneaz i prezen a ceramicii de tip Cucuteni C, f r a se specifica raportul cantitativ fa de restul ceramicii eneolitice. O cercetare de teren realizat în 2006 împreun cu unul dintre autorii sondajelor din anii ’901, ne-a permis s apreciem, pe baza materialelor r spândite la suprafa , c ceramica Cucuteni C apare în cantitate mare, probabil într-o propor ie apropiat de cea de la Solca.

În anul 2007 au început cercet rile sistematice din situl de la olici-H l butoaia, jud. Neam (Dumitroaia et alii, 2008). La partea superioar a depunerii antropice, în nivelul apar inând fazei Cucuteni B, a fost descoperit i o cantitate însemnat de ceramic cu cochilii pisate în past . Ceramica Cucuteni C de la olici (fig. 7) pare s fie mai pu in i mai fragmentar decât cea de la Solca, Lunca sau Cacica. Estim m preliminar cantitatea de ceramic de tip Cucuteni C de la olici la aproximativ 10% din întreaga cantitate de ceramic din nivelul Cucuteni B.

1

(10)

(11)

În afara celor patru puncte men ionate, descoperiri privind exploatarea s rii din apa izvoarelor s rate au mai fost f cute în siturile de la Oglinzi-B i, jud. Neam (Dumitroaia, 1994, p. 75-78) i Cucuie i-Slatina Veche, jud. Bac u (Dumitroaia et alii, 2004a; Munteanu, Garv n, 2007, p. 526-527; Munteanu et alii, 2007). Specia ceramic cu scoic în past nu este documentat în nici unul din aceste puncte, materialele cucuteniene de aici fiind – cu certitudine la Cucuie i, probabil i la Oglinzi – mai timpurii decât momentul apari iei ceramicii de tip C în mediul cucutenian.

Pân în prezent au f cut obiectul unor descrieri ceva mai detaliate materialele de acest tip de la Lunca (Dumitroaia, 1994) i Solca (Nicola et alii, 2007), ultimele constituind nucleul lotului analizat aici. Ceramica neo-eneolitic de la olici – cea mai recent cercetat sta iune legat de exploatarea s rii (Dumitroaia et alii, 2008) – este în curs de prelucrare, astfel c în rândurile de fa vom folosi unele observa ii f cute la o prim sortare a materialului. La aceast opera iune a fost selectat o cantitate destul de redus de materiale de tip C (70-80 de fragmente). În privin a ceramicii eneolitice de la Cacica s-a insistat doar asupra fragmentelor de brichetaje, ceramica Cucuteni C nefiind prezentat (Andronic, 1989). Din aceast cauz , pentru Cacica, am folosit, pentru o analiza comparativ , un mic lot de ceramic Cucuteni C (30 de fragmente, probabil de la tot atâtea vase), adunat cu ocazia cercet rilor de suprafa amintite, dintr-o zon r v it din curtea minei.

Analiza materialului

(12)

(13)

Ceramica Cucuteni C se remarc datorit degresantului specific (cochilii pisate), dar i prin motivele decorative. De obicei sunt prezente ambele caracteristici.

Pasta din care au fost modelate vasele Cucuteni C, descoperite la Lunca, Solca, olici i Cacica, este omogen , culoarea variind de la g lbui i c r miziu la brun-cenu iu. Degresantul cel mai des utilizat este compus din cochilii pisate. Nu se poate preciza dac este vorba de valve de scoici sau cochilii de melci culese de c tre popula ia eneolitic , ori dac în compozi ia acestei ceramici au fost ad ugate nisipuri bioclastice. F r a dispune de o analiz a pastei, credem c degresantul specific ceramicii de tip C din aceste sta iuni ar putea s reprezinte un produs secundar al activit ilor de cules. Cu alte cuvinte, pentru scenariul presupus al exploat rilor a surselor s rate în eneolitic – de tip sezonier – i în lipsa unor depuneri antropice care s con in resturi faunistice bogate, o parte a hranei trebuie s fi fost constituit din produsele ob inute din cules. Aceast ipotez ne-a fost sugerat i de cantitatea mare de cochilii de melci descoperit la olici-H l butoaia, într-un nivel în care nu apare specia ceramic cu scoic pisat .

Ceramica „cu scoic ”, din toate cele patru situri, se prezint unitar în ceea ce prive te cantitatea de degresant ad ugat în past . Cea mai mare parte a fragmentelor ceramice analizate con ine o cantitate mare de cochilii, care sunt, în general, bine m run ite, formând un amestec omogen, în care se adaug destul de pu in nisip.

(14)

past f r degresantul specific (fig. 2/1, 3), a c ror suprafa , mai pu in omogen , pare s p streze urmele unui aditiv vegetal.

O alt categorie, care con ine granule de calcar, este prezent deocamdat numai la Solca i Cacica i este ilustrat numai de dou fragmente de vase (fig. 2/4).

În ceea ce prive te formele vaselor descoperite în apropierea izvoarelor de ap s rat , nu se pot spune multe, tot materialul ceramic de aici fiind puternic fragmentat. Dup grosimea fragmentelor descoperite (0,8-1,5 cm) se pare c predomin vasele de dimensiuni medii, cu forme largi i baza plat , ceea ce se încadreaz în parametrii cunoscu i ai acestei specii ceramice.

*

a. striuri adânci - realizate probabil cu un instrument ceva mai dur i mai ascu it; liniile sunt clare, distan a dintre linii este de 1-2 mm (fig. 5/5, 7; 7); sunt mai apropiate de incizii;

b. striuri superficiale – mai apropiate i mai pu in vizibile, uneori întret iate; par s fie realizate cu un instrument cu vârful mai rotunjit decât primele (fig. 2/1, 4); reprezint un tip mai apropiat de tehnica imprim rii decât de cea a inciziilor;

- neorganizate, pe corpul vaselor, la exterior i, mai rar, la interior. a. continui, acoper tot corpul sau m car partea inferioar a vaselor (fig. 3/3; 5/3); formeaz decorul „cu m turica”; este de tipul striurilor superficiale, fiind ob inut probabil prin imprimare;

(15)

(16)

(17)

Decorul striat este cel mai des întâlnit în lotul ceramic analizat, fiind prezent pe aproape toate fragmentele ceramice decorate i apare într-o varietate foarte mare de asocieri (cele dou categorii combinate, cu decorul nurat, cu incizii, alveole sau proeminen e).

2. incizii (c priori – fig. 3/7, linii în val – fig.6/4; 3/5, iruri de incizii scurte, verticale – fig. 2/2, 7); sunt dispuse pe buza vaselor (incizii scurte, adânci, asociate cu decorul striat de pe gât) sau pe um r (frize de linii incizate în zig-zag asociate cu striuri organizate i neorganizate, benzi de linii v lurite). Pe un fragment de la Cacica, decorul în zig-zag care împodobe te um rul piesei pare c fie realizat mai curând prin scrijelire decât prin incizare (fig. 5/4);

3. impresiuni: apar sub forma unor iruri orizontale de impresiuni triunghiulare (fig. 3/5) sau rectangulare (fig. 2/3), a motivelor în arcade (fig. 3/6) sau ca decor nurat. Ultimul are dou variante:

- segmente de 1-5 cm de iruri de impresiuni alungite, adânci, formând a a-numitul decor cu nurul „înf urat”, care apare pe buz (fig. 2/5), pe um rul sau gâtul vaselor, oblic (fig. 2/1, 5; 4/1), orizontal (fig. 4/2) sau vertical (fig. 2/6; 3/6); cel pu in în cazul unui fragment de la Cacica (fig. 5/7) este evident faptul c decorul nurat de pe um rul vasului a fost realizat cu acela i instrument cu care au fost trasate i striurile organizate de pe gâtul aceluia i recipient;

- nur r sucit – impresiuni oblice sau drepte, alungite, dispuse pe mai multe iruri scurte, paralele, trasate cel mai adesea oblic pe um rul

- de form neregulat , ob inute prin împingerea în lateral a pastei cu degetul sau prin ciupire (fig. 2/4).

(18)

(19)

Fig. 6. Ceramic Cucuteni C de la Cacica

- aplicate – conice (fig. 5/7; 6/3), alungite (fig. 5/1), cilindrice (fig. 5/2), sub forma unei torti e tubulare neperforate (fig. 4/8), a bucraniilor (fig. 1/7) sau a unor pastile rotunde, aplatizate (fig. 3/6); apar cel mai adesea la baza gâtului i se asociaz cu alte elemente decorative ( nur, striuri, impresiuni);

- împinse dinspre interiorul vasului, golul fiind apoi umplut i nivelat (fig. 4/4).

(20)

(21)

Câteva observa ii

În privin a speciei ceramice Cucuteni C, principala contribu ie este adus de studiile semnate de Ann Dodd-Opri escu (1980; 1981; 1982; 1992), studii în care sunt discutate p rerile emise pân în anii ’70-’80 ai secolului trecut referitor la acest subiect i în care, pe baza câtorva materiale analizate, se încearc l murirea originii i a semnifica iei culturale a ceramicii cu scoic în past din mediul cucutenian. Al turi de acestea se înscriu, în aceea i perioad , contribu iile aduse de c tre I.T. Dragomir (1982) i t. Cuco (1985), constituind împreun o referin obligatorie, în multe din publica iile ulterioare, atunci când se analizeaz sau doar se amintesc materialele ceramice cu degresant din cochilii din sta iunile eneolitice mai nou cercetate.

(22)

Rassamakin, 2005). Cu atât mai mult, nu credem c aceasta poate fi cauza apari iei ceramicii de tip C în a ez rile cucuteniene din zona subcarpatic a Moldovei, cu cât nici referin ele mai vechi (Dodd-Opri escu, 1980; 1982), nici publica iile mai recente (Rassamakin, 2004; Anthony, 2007, p. 225-262) nu g sesc suficiente puncte comune între inventarul ceramic al grupurilor din step (Sredni Stog sau Skelya) i repertoriul formelor i motivelor decorative al speciei cu cochilii pisate din mediul cucutenian. Nu excludem îns ca, în mod excep ional unele dintre vasele cu past i decor de tip C s fi c l torit pe distan e mai mari, fiind vehiculate în cadrul unor schimburi, dar credem c nu se poate atribui unei popula ii str ine întreaga cantitate de ceramic de tip C care apare în a ez rile cucuteniene din Moldova.

În plus, ideea „cucuteniz rii” pastei ceramicii C, ca dealtfel întreaga analiz a acestei specii ceramice, se sprijin pe criterii stilistice – în baza c rora ol ria cu scoic în past este inferioar ceramicii pictate. Interpret rile stabilite pe baze estetice nu dau cu adev rat valoarea real a diferitelor categorii ceramice pentru omul cucutenian. Studiile petrografice realizate pe ceramica arheologic insist asupra raportului determinant care exist între compozi ia pastei i func ionalitatea produsului finit, subliniind c recipientele destinate spre a fi folosite în activit i diferite sunt ob inute dintr-o compozi ie diferit a pastei i c principala preocupare a me terului olar trebuie s fi fost ob inerea unui vas cu caracteristicile dorite – parametri vizând rezisten a în timp, la

ocuri termice sau mecanice, porozitatea (Stoltman, 2001, p. 309-310). Scoica utilizat ca degresant la cele mai multe dintre vasele atribuite speciei Cucuteni C ofer , se pare, o rezisten sporit la ocuri termice precum i capacitate de evaporare mai rapid a lichidelor (Stoltman, 2001, p. 310; Rowlett, Shaw, 2005, p. 165; Anthony, 2007) i poate aceste calit i tehnice sunt suficiente pentru a explica prezen a ceramicii Cucuteni C în sta iunile legate de exploatarea apei s rate.

În evolu ia pe care o vede Ann Dodd-Opri escu în formele, decorul i pasta ceramicii cu cochilii pisate de-a lungul etapelor Cucuteni A3-B2,

(23)

ceramicii C (Dodd-Opri escu, 1980, p. 549-550), prin renun area la degresantul specific, prin preluarea formelor i a motivisticii cucuteniene – idee preluat i de al i autori (Cotoi, 2007, p. 155). Ori tocmai din aceast etap provine lotul prezentat de noi în rândurile de mai sus. Generaliz rile privind ceramica Cucuteni C nu se pot face inând cont doar de opiniile întâlnite în literatura de specialitate, f r verificarea materialelor arheologice, iar din analiza noastr rezult c , departe de a constitui o categorie redus , ceramica cu cochilii pisate în past din sta iunile aflate în apropierea izvoarelor s rate reprezint o categorie frecvent , având procentaje importante. De asemenea, nici afirma ia potrivit c reia decorul nurat ar dep i cantitativ, în faza Cucuteni B, toate celelalte ornamente de pe ceramica de tip C (Bem, 2007, p. 60), nu este validat de materialele ceramice de la Solca, Lunca, olici i Cacica, unde, a a cum am ar tat, cea mai mare parte a vaselor au fost decorate cu striuri.

Pe baza observa iilor ce se pot face plecând de la analiza lotului de materiale de tip C din sta iunile aflate în apropierea surselor s rate, consider m aceast specie ceramic drept una din categoriile ceramicii cucuteniene. Chiar dac la origine ea poate s reprezinte un „import tehnologic”, cucutenienii o adopt i o integreaz propriului repertoriu. Repertoriu care, dealtfel, este mult mai variat ca tehnic de execu ie i stil decât categoriile ceramicii pictate i care cuprinde, spre exemplu, în faza B a culturii, un tip de vas strâns legat de activit ile de ob inere a s rii din saramur – paharul tronconic, modelat rudimentar, numit brichetaj – care nu are, din punctul de vedere al pastei, arderii i al formei, foarte multe elemente comune cu ceramica „clasic ” cucutenian . La fel ca i vasele de tip brichetaje, credem c recipientele din specia ceramic C sunt modelate pentru a r spunde unor cerin e func ionale clare. În aceast situa ie, varia iile sesizate în compozi ia i cantitatea degresantului reflect func ionalitatea diferit a vaselor sau poate c se datoreaz , într-o mai mic m sur , unor experimente, a a cum credem c este cazul celor dou fragmente de brichetaje de la Solca-Slatina Mare (fig. 8/1, 2) (Nicola et alii, 2007, p. 472).

2

(24)

Fig. 8. Fragmente de brichetaje cu cochilii în past

(25)

popula ie, iar pe de alta pentru c depunerea de la Lunca-Poiana Slatinei (pentru care vezi Dumitroaia, 1994, 58-62), în care materialul Cucuteni B

i cel Cucuteni C apar în acela i strat, s-ar fi putut forma numai dac grupul local i cel venit din r s rit, fiecare folosindu- i propriile vase, ar fi exploatat slatina cu aceea i frecven i concomitent.

Conform cu cea de-a doua (Monah 1991; 2002), cucutenienii sunt cei care exploateaz sursele de ap s rat , produsul ob inut – sarea – f când obiectul unor schimburi la mare distan i constituind modalitatea prin care (fie direct, fie indirect – prin indivizii atra i aici) ceramica de tip C p trunde în mediul cucutenian.

(26)

BIBLIOGRAFIE

ANDRONIC M., 2006. – Cacica (jud. Suceava), în V. Cavruc, A. Chiricescu (ed.), Sarea, Timpul i Omul, Sfîntu Gheorghe, p. 60-61.

ANDRONIC M., 1989. – Cacica – un nou punct neolitic de exploatare a s rii, în Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, 40, 2, p. 171-177.

ANDRONIC M., MARE I., 1996. – Cacica, jud. Suceava, în Cronica Cercet rilor Arheologice. Campania 1995, p. 21.

ANTHONY D.W., 2007. – The Horse, the Wheel and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World, Princeton.

BEM C., 2007. – Traian Dealul Fântânilor: fenomenul Cucuteni A-B, Târgovi te.

COTOI O., 2007. – Observa ii privitoare la tehnologia i materiile prime utilizate la prepararea pastei ceramicii Cucuteni C, în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 11/I, p. 153-160.

CUCO t., 1985. – Ceramica de „tip C” din aria culturii Cucuteni, în Memoria Antiquitatis, IX-XI, p. 63-92.

(27)

DODD-OPRI ESCU A., 1981. – Ceramica ornamentat cu nurul din aria culturilor Cucuteni i Cernavoda I, în Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, 32, 4, p. 511-528.

DODD-OPRI ESCU A., 1982. – La céramique Cucuteni C. Son origine. Sa signification historico-culturelle, în Thracia Praehistorica. Supplementum Pulpudeva, 3, p. 70-79.

DODD-OPRI ESCU A., 1992. – Die schnurverzierte Keramik in der Cucuteni- und Cernavod I -Kultur, în P.I. Roman, A. Dodd-Opri escu, J. Pál, Beiträge zur Problematik der Schnurverzierten Keramik Südosteuropas, Mainz am Rhein, p. 38-44.

DUMITROAIA Gh., 1985. – S p turile arheologice din jude ul Neam 1977-1983, în Memoria Antiquitatis, IX-XI, p. 733-740.

DUMITROAIA Gh., 1987. – La station archéologique de Lunca-Poiana Slatinei, în M. Petrescu-Dîmbovi a, N. Ursulescu, D. Monah, V. Chirica (Eds), La Civilisation de Cucuteni en Contexte Européen, BAI, I, p. 253-258.

DUMITROAIA Gh., 1994. – Depunerile neo-eneolitice de la Lunca i Oglinzi, jude ul Neam , în Memoria Antiquitatis, XIX, p. 7-82.

DUMITROAIA Gh., MUNTEANU R., NICOLA D., PREOTEASA C., MONAH D., 2004a. – Cucuie i, com. Solon , jud. Bac u. Punct: Slatina Veche, în Cronica Cercet rilor Arheologice din România. Campania 2003, p. 110-111.

(28)

Cercet rilor Arheologice din România. Campania 2003, p.

MONAH D., 1991. – L’exploitation du sel dans les Carpates orientales et ses rapports avec la Culture de Cucuteni-Tripolye, în V. Chirica, D. Monah (ed.), Le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie en contexte européen, Ia i, BAI, IV, p. 387-400.

MONAH D., 2002. – L’exploitation préhistorique du sel dans les Carpates orientales, în O. Weller (Ed.), Archéologie du sel: Techniques et sociétés dans la Pré- et Protohistoire européenne, Actes du colloque 12.2 du XIVe Congres de l’UISPP, 2001, p. 135-146.

MUNTEANU R., GARV N D., 2007. – Cercet ri arheologice în jude ele Neam i Bac u (2004-2006), în Memoria Antiquitatis, XXIV, p. 525-534.

MUNTEANU R., GARV N D., NICOLA D., PREOTEASA C., DUMITROAIA Gh., 2007. – Cucuie i-Slatina Veche (Romania). Prehistoric exploitation of a salt resource, în D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman (Eds), L’exploitation du sel à travers le temps, BMA, XVIII, Piatra-Neam , p. 57-70.

(29)

NICOLA D., MUNTEANU R., GARV N D., PREOTEASA C., DUMITROAIA Gh., 2007. – Solca-Slatina Mare (Roumanie). Preuves archéologiques de l’exploitation du sel en préhistoire, în D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller, J. Chapman (Eds.), L’exploitation du sel à travers le temps, BMA, XVIII, Piatra-Neam , p. 35-56.

RASSAMAKIN J. Ja., 2004. – Die nordpontische Steppe in der Kupferzeit. Gräber aus der Mitte des 5. Jts. bis Ende des 4. Jts. v. Chr., Teil I – Text, Mainz.

ROWLETT R.M., SHAW M., 2005. – Shell tempered pottery in the Cucuteni-Tripolye areal culture, în Gh. Dumitroaia, J. Chapman, O. Weller, C. Preoteasa, R. Munteanu, D. Nicola, D. Monah (Eds.), Cucuteni. 120 ans de recherches. Le temps d

ANDRU I., 1952. – Contribu ii geografico-economice asupra exploat rii slatinelor în Bucovina de Sud, în Studii i Cercet ri

tiin ifice, 3, p. 407-422.

(30)

Cucuteni. 120 ans de recherches. Le temps d bilan/120 Years of Research. Time to sum up, BMA, XVI, Piatra-Neam , p. 173-192.