Important! Pentru Biblioteca electronică a revistei „Limba Română” (formatul PDF) accesaţi
NR. CURENT DESPRE NOI CĂRȚI AUTORI NOUTĂŢI CONTACT
REVISTĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Info Abonare Apare bimestrial la Chişinău
ARGUMENT
DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE
COŞERIANA
UN PĂMÂNT ŞI DOUĂ CERURI
POESIS
PRO DIDACTICA
LIMBAJ ŞI COMUNICARE
ZILELE „MIRON CRISTEA”. EDIŢIA A
PRO DIDACTICA
Metode şi tehnici didactice interactive (aspecte practice)
Gheorghe ŢÂMBAL
Alte articole de
Gheorghe ŢÂMBAL Revista Limba RomânăNr. 12, anul XV, 2005 Pentru tipar
Învăţământul în Republica Moldova se află în prezent într-un proces de renovare şi reevaluare. În acest context au fost elaborate şi aplicate în procesul de predare – învăţare – evaluare tehnologii educaţionale noi.
În concepţia lui V. Guţu, tehnologiile didactice trebuie să orienteze procesul de predare – învăţare spre formarea directă şi integrată a demersurilor intelectuale şi a proceselor psihice de percepere, memorare şi gândire.
Până la începutul anilor ’90, învăţământul şi educaţia în Republica Moldova erau axate pe modelul sovietic reproductiv, care calchia, de fapt, şcoala lui Comenius (modelul didacticist), conform căreia copilul era desconsiderat, instruirea purtând un caracter mecanicist (elevul era considerat un
recipient vid, care trebuia umplut cu cât mai multă informaţie).
Trecerea la sistemul democratic al educaţiei a oferit posibilităţi pentru impunerea unor metode şi strategii didactice noi, care presupun participarea directă a elevului în procesul de instruire. Acest model curricular pune accentul pe calitate, nu pe cantitate.
Didactica modernă pledează pentru un învăţământ activ. Intelectul elevului se dezvoltă prin acţiune, prin utilizarea în învăţare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă,
responsabilitatea, capacitatea de cooperare.
În cele ce urmează, ne propunem ilustrarea practică a unor metode şi tehnologii didactice
coparticipative aplicate la lecţiile de limba şi literatura română în clasa VI, la predarea temeiFabula „Doi câini” de A. Donici.
Pentru îmbogăţirea vocabularului vom propune următorul algoritm: – reţine cuvântul neînţeles;
RESTITUTIO
Nr. 9-12, anul XXIII, 2013
– concretizează, cu ajutorul dicţionarului, conţinutul lui semantic; – alcătuieşte cu el îmbinări de cuvinte;
– încadrează cuvântul în enunţuri;
– redactează un text scurt în care să utilizezi acest cuvânt.
Etapele acestui algoritm determină transferul cuvântului din zona incognito în cea a utilizării active. Pentru caracterizarea celor două personaje ale fabulei, elevilor li se propune să întocmească „păianjenul” / clusteringul, care poate avea următoarea configuraţie:
Desen
Tot pentru caracterizarea personajelor, în plan comparativ, elevilor li se propune aplicarea graficului T:
Diagrama Wenn permite analiza comparativă a celor două personaje, metodă ce evidenţiază însuşirile comune şi particularităţile lor individuale.
Discuţia (în) panel. Panelul este un grup de 5-7 persoane, care poartă un dialog informal pe o temă dată, toţi având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (biletele) pe care le expediază spre un injector de mesaje (de obicei, acest rol şi-l asumă profesorul). Profesorul poate cere elevilor să le semneze, pentru a da note adecvate celor care adresează întrebări inteligente sau impun modificări valoroase. Mesajele conţin: întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalţi faţă de ceea ce discută panelul şi faţă de modul în care se poartă discuţia. Panelul continuă discuţia ţinând cont de mesajele citite răspunzând, dacă vrea, la întrebări, dar fără obligaţia de a răspunde tuturor. Temele de discuţie la această lecţie ar putea fi:
1) De ce a recurs autorul la alegorie?
2) Laşitatea şi viaţa comodă: există vreo legătură între ele? 3) Juju e un prieten adevărat sau...?
