Metode mengajar nabi telaah metode (1)

(1)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii”

METODE DE FIXARE,

CONSOLIDAREăŞ

I EVALUARE

Obiective: La finalul cursului formabilii vor fi capabili:

 S ă recunoasc şiă s ă aplice principaleleă metodeă interactiveă specificeă consolid riiă sauă evalu riiăadaptateălaăclasaădeăelevi;

 S ă stabileasc ă specificitatea caracteristiciloră metodeloră înă raportă cuă disciplinaă şiă vârstaă elevilor;

 S ă operezeă corectă şiă benefică cuă concepteleă specificeă metodei:ă etape,ă avantaje / dezavantaje,ălimite,ăinfluen eăeduca ionale;

 S ă creezeă oportunit iă pentruă eleviă prină careă s ă ob in ă succes în procesul de înv are/evaluareăşiăs ădezvolteămotiva iaăînv rii;

 S ădezvolteălaăeleviăcapacitateaădeăaăseăimplicaăactivăînăactivitateaădidactic .

Bibliografieăselectiv :

Cerghit Ioan, Metodeădeăînv ț mânt,ăEdituraăPolirom,ăBucurești,ă2006

Danciu E.L., Strategiiădeăînv țareăprinăcolaborare,ăEdituraădeăVest,ăTimișoara,ă2004

Ionescu Miron, Instruc ieăşiăeduca ie,ăparadigme,ăstrategii,ăorient riăşiă modele, Cluj Napoca, 2003

Jinga Ioan, Educa iaăşiăvia aăcotidian ,ăEdituraădidactic ăşiăpedagogic ,ăR.A.Bucureşti,ă2005

Marcu Vasile, Marinescu Mariana, Educa iaă omuluiă deă aziă pentruă lumeaă de mâine, Editura Universit iiădinăOradea,ă2003

Opreaă L crimioaraă Crengu a,ăStrategii didactice interactive, Edituraă didactic ă şiă pedagogic ,ă R.A.Bucureşti,ă2006ă

Ruiz – Primo, M.A. Shavelson,ăR.J.,ă“Problemsăandăissuesăinătheăuseăofăconceptămapsăinăscienceă assement”,ăJournalăof Researce in Science Teaching, 33(6)/1996

(2)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” Prezentare pe scurt

Acestă cursă trateaz ă metodeă interactiveă deă fixare,ă consolidareă şiă evaluare,ă propunându-le formabililor însuşireaă tehniciloră deă înv areă eficient ,ă formareaă deprinderiloră deă colaborareă şiă cooperare, dezvoltareaăăuneiăatitudiniădeătoleran ăfa ădeăopiniaădiferit ăaăcelorlal i, valorizarea calit ilorăumaneăşiăasumareaăprincipiilorădeontologiceăprofesionale, diversificarea metodelor de evaluare aplicate clasei de elevi.ăCursulăesteăorganizatăpeăurm toareleăteme:

Tema 1:ăDiagramaăcauzelorăşiăaăefectului Tema 2: Tehnica LOTUS

Tema 3: Organizatorul grafic

Tema 4:Rela iileădintreăformeleădeăevaluare:ăini ial ,ăformativ ,ăsumativ Tema 5: H r ileăconceptuale

Tema 6: Metodeădeăevaluareăaăuneiăsecven eăsauăactivit i

Tema 7: Metodeădeăevaluareăaăactivit iiăpeăunăinterval mediu sau lung

Tema 1. DIAGRAMA CAUZELOR

Ş

I A EFECTULUI

Delimitări conceptuale

No iuniăcheie:

diagram

,ăcauz ,ăefec

t

No iuniă

teoretice:

Constituireaă digrameiă cauzeloră şiă aă efectuluiă ofer ă posibilitateaă puneriiă înă eviden a izvoarelor unei probleme, unui eveniment sau unui rezultat. Diagramele sunt folosite de grup ca unăprocesăcreativădeăgenerareăşiăorganizareăaăcauzelorămajoreă(principale)ăşiăminoreă(secundare)ă ale unui efect.

Diagramaăcauz – efectăofer ăposibilitateaădeăaăeviden ia cauzaăşiăefectulăunorăăprocese,ă evenimente,ă fenomene,ă problemeă etc.ă şiă areă caă obiectiv stimulareaă imagina iei elevilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective.

Regulileă deă organizareă şiăetapele de realizare a diagramei cauzeloră şiăa efectului sunt urm toarele:

1. Se împarte clasa în echipe de lucru;

(3)

3. Are loc dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul discutat.ăÎnregistrareaăcauzelorăseăfaceăpeăhârtieăsauăpeătabl .

4.ăConstruireaădiagrameiăcauzelorăşiăaăefectuluiăastfel: −peăaxaăprincipal ăaădiagrameiăseătreceăefectul;

− pe ramurile axei principale se trec cauzele majore (principale) ale efectului, corespunzând celor şaseîntreb ri:ăCÂND?,ăUNDE?,ăCINE?,ăDE CE?, CE?, CUM? (s-a întâmplat);

− cauzeleăminoreă(secundare)ăceădecurgădinăceleăprincipaleăseătrecăpeăcâteăoăramur ămaiămic ăceă se deduce din cea a cauzei majore;

5.ăEtapaăexamin riiălisteiădeăcauzeăgenerateădeăfiecareăgrup: − examinarea patternurilor;

− evaluarea modului în care s-aăf cutădistinc ieăîntreăcauzeleămajoreăşiăceleăminoreăşiăaăplas riiă loră corecteă înă diagram ,ă celeă majoreă pe ramurile principale, cele minore pe cele secundare, rela ionândăşi/sauădecurgândădinăacestea;

−evaluareaădiagramelorăfiec ruiăgrupăşiădiscutareaălor; 6.ăStabilireaăconcluziilorăşiăaăimportan eiăcauzelorămajore.

Diagramele pot fi folosite de asemenea, pentruă aă exersaă capacitateaă deă aă r spundeă laă întreb riălegateădeăanumiteăproblemeăaflateăînădiscu ie.

Avantaje:

 Esteă ună instrumentă folositoră atunciă cândă scopulă activit iiă grupuluiă esteă s ă seă ajung ă laă r d cinaăelementelorăcareăauădeterminatăapari iaăunui fapt.

 Participan iiă suntă solicita iă s ă fac ă distinc iiă întreă cauzeleă şiă simptomeleă unuiă rezultat,ă uneiă probleme sau unui eveniment.

 Activizareaă tuturoră participan iloră antrena iă înă acestă jocă înă careă seă îmbin ă cooperareaă dină interiorul grupului cu competi iaădintreăechipe.

Dezavantaj:

(4)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” Activităţi de învăţare pe grupe:

Grupele se organizază pe discipline sau pe niveluri de învăţământ. Fiecare grupă îşi alege o temă pentru care va realiza diagrama cauzelor şi efectelor.

Tema 2.

TEHNICAăLOTUSă(FLOAREAăDEăNUF R)

(LOTUS BLOSSOM TECHNIQUE)

Delimitări conceptuale

No iuniăcheie:

tem ăcentral

, opt teme/idei secundare, conexiuni

No iuniă

teoretice:

(5)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” Etapeleătehniciiăfloriiădeănuf r:

1. Construirea diagramei, conform figurii prezentate. 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei.

3. Participan iiăseăgândescălaăideileăsauăaplica iileălegateădeătemaăcentral .ăAcesteaăseătrecăînă celeăoptă“petale”ă(cercuri)ăceăînconjoar ătemaăcentral , de la A la H, în sensul acelor de ceasornic.

4. Folosirea celor opt idei deduse, drept noi teme centrale pentruăcelelalteăoptăcadraneă(“floriă deănuf r”).

5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele opt noi teme centrale şiăconsemnareaălorăînă diagram .ăSeăcompleteaz ăînăacestămodăcâtămaiămulteăcadraneă(“floriădeănuf r”).

(6)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” Avantaje:

 Poateăfiăaplicat ăcuăsuccessăatâtălaăşcolariiămiciăcâtăşiălaăadolescen iăşiălaăadul i  Esteăcompatibil ăcuămulteădomeniiădeăactivitate

 Esteăunămijlocădeăactivizareăaăenergiilor,ăcapacit ilorăşiăstructurilorăcognitiveălaădiferiteă obiecteădeăînv mânt

 Permite evaluarea ideilor cu privire la stimulareaăşiădezvoltareaăpotenialului creativ  Posibilitateaădecor riiăs liiădeăclas ăcuădeseneleăelevilor

 Posibilitateaărearanj riiăclasei,ăînăsensulăc ăfiecareăgrupăpoateăocupaăloculăuneiăpetaleădeănuf ră în jurul temei centrale.

 Se poate aplica în grup sau individual

 Este o modalitate deălucruăînăgrupăcuămariăvalen eăformativă– educative. Activităţi de învăţare:

Printr-o activitate de brainstorming se vor propune posibile teme centrale pentru realizareaăuneiăfloriădeălotus.ăApoiăseăvaăalegeăunaădintreătemeleăpropuse,ăînăfunc ieăde interesul formabililor. Tot printr-o activitate de brainstorming se vor stabili cele opt teme secundare pentru temaăprincipal ăaleas .

Seădistribuieăformabiliiăînăoptăgrupeăşiăfiecareăgrup ăîşiăvaăalegeăunaădină temele secundare stabilite. Fiecare grup ăvaăconsideraătemaăsecundar ăcareăîiărevineăcaăoănou ă tem ăcentral ăşiăpentruăaceastaăva stabili alte opt teme subordonate acesteia, realizând floarea de lotusă corespunz toare. Cele opt grupe vor reuni florile de lotus ale grupelor în jurul temei centraleă date,ăob inândă înă acestă modă oă floareă deă lotusă complex .ă Activitateaă seă finalizeaz ă cuă realizarea diagramei.

Temaă3.ăMETODAă„ORGANIZATORULăGRAFIC”ă(OG)

Delimitări conceptuale

No iuniăcheie:

organizator grafic,

metod ădeăînv areăactiv

, diagrama spider

map

(pânzaădeăp ianjen),

diagrama Venn, hexagonul, tabelul T, fishbone map sau

herringbone map, ciorchinele.

(7)

Organizatorul grafic, caămetod ădeăînv areăactiv ,ăfaciliteaz ăesen ializareaăunuiămaterială informativ care urmeaz ăs ăfieăexprimatăsauăscris,ăschematizândăideea/ideile.ăPeădeăalt ăparte,ăseă poateă afirmaă c ă „organizatorulă grafic”ă esteă pentruă profesoră şi/sauă pentruă eleviă oă gril ă deă sistematizareăaăno iunilor,ăoăgândireăvizualizat ăprinăreprezentareăgrafic ăaăunuiămaterial.

Metoda aceasta ajută: Elevii – s ă poat ă faceă oă corelareă întreă ceeaă ceă ştiuă şiă ceeaă ceă urmeaz ăs ăînve eăsauălaăceeaăceăvorătrebuiăs ăr spund şiăProfesorii – s ăstabileasc ăobiectiveleă lec iei,ă s ă conştientizezeă maiă bineă ceeaă ceă voră predaă şiă ceeaă ceă voră s ă evalueze,ă s ă descopereă puncteleătariăşiăslabeăaleăelevilorăpentruăaăleăoferiăsprijin.ă

Seăpoateăutilizaăpentruăprezentareaăstructurat ăaăinforma ieiăînăcinciămoduriăcomparativ, descriptiv, secven ial, deătipulăcauz ă– efect, problematizat.

(8)

DIAGRAMA SPIDER MAP ( Pânza de paianjen ) este un organizator grafic care poate fi utilizată pentruă aă investigaă şiă aă enumeraă diferiteă aspecteă aleă unuiă subiect,ă ajutândă elevulă s -şiă organizezeă şiă s -şiă sintetizezeă ideile.ă Diagramaă seam n ă cuă oă pânz ă deă paianjen,ă astfelă explicându-se numele dat.

Areăcaăprincipalădezavantajădificultateaărealiz riiăgrafice.ă

DIAGRAMA VENN. Esteă oă metod ă grafic ă folosit ă pentru a compara procese, evenimente,ă no iuniă istorice,ă personalit i.ă Diagramaă esteă format ă dină dou ă cercuriă careă seă suprapunăpar ial.ăÎnăzonaăcareăseăsuprapuneăseănoteaz ăasem n rile.ăEleviiăpotălucraăindividual,ăînă perecheăsauăînăechip ă(ăînva ăprinăcolaborare).

HEXAGONUL. Esteă ună organizatoră grafică utilizată înă situa iileă deă înv areă careă implic ă şaseăaspecteădiferiteăaleăuneiăprobleme/subiect/tem .ăEsteăoăstrategieăflexibil ,ăputândăfiăutilizat ă frontal, individual sau în perechi. Pe parcursul activit iiă seă r spundeă laă şaseă întreb ri:ă Cum?,ă Când?, Unde?, Care?, De ce?, Ce?.

TABELUL T esteă ună organizatoră grafică ală rela iiloră binareă (da/nu,ă pentru/contra,ă avantaje/dezavantaje).ăTabelulăTăesteăunăorganizatorăgraficăuşorădeăutilizatăînă lec iiă şi care are eficien ămare.ăPoateăfiărealizatăindividualăsauăînăperechi.ăProduseleăelevilorăpotăfiăafişateăşiăseă poar ădiscu iiăpeămargineaălor.ăÎmpreun ăcuăelevii,ăprofesorulăanalizeaz ălistaădeăargumenteăşiă concluzioneaz .ă Poateă fiă realizată ună „tabelă ală clasei”.ă Pentruă completareaă tabeluluiă eleviiă potă primiămaterialeăajut toare.ăAceast ămetod ăcontribuieălaădezvoltareaăcapacit iiădeăargumentareă peăbazaăanalizeiăinforma iilor,ălaăformareaăunorăvaloriăşiăatitudiniădemocratice.

FISHBONE MAP sau HERRINGBONE MAP este un organizator grafic care este utilizat pentruă aă exploraă maiă multeă aspecteă sauă efecteleă unuiă subiectă maiă complex,ă ajutândă elevulă s ă organizezeăinforma iile.

Principalele avantaje ale acestei metode sunt:

 exerseaz ăcapacitateaădeăaăr spundeălaăîntreb riălegateădeăanumiteăproblemeăaflateăînădiscu ie;  subliniaz ărela iaădintreăefectulădatăşiăcauzeleăcareăl-au determinat;

 realizeaz ă oă distinc ieă întreă cauzeleă şiă simptomeleă unuiă rezultat,ă uneiă probleme,ă unui eveniment;

 sintetizeaz ăinforma iilor într-un mod vizual.

CE? DE CE? CÂND?

Conceptul

UNDE? CUM? CINE?

(9)

CIORCHINELE. Metodaă ciorchineluiă reprezint ă modelulă sauă ansamblulă organizată ală procedeelorăsauămodurilorădeărealizareăpractic ăaăopera iilorăcareăstauălaăbazaăac iunilor parcurse înăcomunădeăprofesoriăşiăeleviăşiăcareăconducăînămodăplanificatăşiăeficaceălaărealizarea scopurilor propuse.

Esteăoătehnic ămenit ăs ăîncurajezeăeleviiăs ăgândeasc ăliberăşiăs ăstimulezeăconexiunileădeă idei.ăEsteăoă modalitateădeăaărealizaăasocia iiădeă ideiă sauădeăaăoferiă noiăsensuriă ideiloră însuşiteă anterior.ă Esteă oă tehnic ă deă c utareă aă drumuluiă spreă propriileă cunoştin eă eviden iindă propriaă în elegereăaăunuiăcon inut.

Etapele metodei:

1. Peămijloculăfoiiăseăscrieăunăcuvântăsauăoăpropozi ieă(nucleu)

2. Eleviiă suntă invita iă s ă scrieă cuvinteă sauă sintagmeă careă leă vină înă minteă înă leg tur ă cuă tema propus

3. Cuvinteleăsauăideileăvorăfiălegateăprinăliniiădeăno iuneaăcentral 4. Eleviiălucreaz ăînăgrupe

5. Fiecareăgrup ăprezint ă“ciorchina”ăproprieă

6. Seăanalizeaz ăfiecareă“ciorchin ”ăşiăseăefectueaz ăunaăcomun ăpeătabl ădirijat ădeăprofesor 7. Dup ă rezolvareaă sarciniiă deă lucru,ă eleviiă voră folosiă no iunileă şiă leg turileă createă pentruă aă

dezvolta idei despre conceptul propus.

CONCEPTUL PROPUS

Prinăacestăexerci iuăseăîncurajeaz ăparticipareaăîntregiiăclase.ăPoateăfiăfolosităcuăsuccesălaă evaluareaă uneiă unit iă deă con inută dară şiă peă parcursulă pred rii,ă f cându-seă apelă laă cunoştin eleă dobândite de elevi.

(10)

leag ătoateăcunoştin eleălor.ăSeăscrieăunăcuvânt/temaăîn mijlocul tablei. Seăcereăelevilorăs ănotezeă toate ideile/sintagmele care le vin în minte legateăădeăcuvânt/temaăşiăseătraseaz ăliniiăîntreăacestea şiăcuvântul/temaăini ial .

Ciorchineleă esteă oă metod ă careă seă poateă aplicaă înă etapaă deă evocareă sauă reflec ie,ă înă realizareaă sensuluiă şiă în evaluare. Seă poateă folosiă metodaă ciorchineluiă şiă înă secven eă deă recapitulareă aă no iuniloră teoretice.ă Prină întreb ri,ă cadrulă didactică dirijeaz ă gândireaă elevilor,ă noteaz ăşiăschematizeaz ăcunoştin eleăteoretice.ă

Avantaje:

 Nuăseăcritic ăideileăpropuse  Stimuleaz ăconexiunileădintreăidei

 Ieseăînăeviden ămodulăpropriuădeaăîn elegeăoătem ăanume  Realizeaz ăasocia iiănoiădeăideiăsauărelev ănoiăsensuriăaleăideilor  Caut ăc iădeăaccesăspreăpropriileăcunoştin e

 Poateă fiă utilizat ă caă metod ă liber ă sauă cuă indicareă prealabil ă aă categoriiloră deă ă informa iiă aşteptateădeălaăelevi.

 Prină acestă exerci iuă seă încurajeaz ă participareaă întregiiă clase.ă Poateă fiă folosită cuă succesă laă evaluareaăuneiăunit iădeăcon inutădarăşiăpeăparcursulăpred rii,ăf cându-seăapelălaăcunoştin eleă dobândite de elevi.

Activit iădeăînv areăpeăgrupe: Se constituieăşaseăgrupe de formabili care vor realiza organizatoare grafice, diferen iateă peăgrupe (G1 – modul comparativ, G2 – modul descriptiv, G3 – modul secven ial, G4 – ciorchine, G5 –Tabelul T, G6 – diagrama Venn).

Tema 4:

RELA IILEăDINTREăFORMELEăDEăEVALUARE:ăINI IAL ,ă

FORMATIV ,ăSUMATIV

Delimitări conceptuale

No iuniă cheie:

evaluare

,ă tipuriă deă evaluare,ă evaluareă interactiv ,ă evaluareă

ini ial ,ăevaluareăformativ ,ăevaluareăformatoare,ăăevaluareăsumativ

r e

No iuniă

teoretice:

(11)

predareăiarădirectorulăstrategiaă managerial .ăStrategia de evaluare denot ămodulădeă integrareăaă ac iuniiă deă evaluareă (realizabil ă prină opera iileă deă m surare-apreciere-decizie) în structura de func ionareăaăactivit iiădidactice/ăeducative.ăConceptul de strategie de evaluare reflect ătendin aă deă extindereă aă ac iuniloră evaluative:ă deă laă verific rileă tradi ionaleă laă evaluareaă proceseloră şiă condi iilorădeădesf şurareăaăactivit iiădidactice,ăaăsitua iilorădeăinstruire/înv are.

Dup ămodul în careă seă integreaz ă înă desf şurareaă procesuluiă didactic, putem identifica trei strategii:

♦ evaluareă ini ial , realizat ă laă începutulă demersuriloră instructiv-educative, pentru a stabili nivelulălaăcareăseăsitueaz ăelevii;

♦ evaluareăformativ , careăînso eşteăîntregulăparcursădidactic,ăorganizândăverific riăsistematiceă înărândulătuturorăelevilorădinătoat ămateria;

♦ evaluareaă sumativ , careă seă realizeaz ă deă obicei,ă laă sfârşitulă uneiăperioade mai lungi de instruire.

Prezent măînăcontinuareăo analiz ăcomparativ ăaăcelorătreiăstrategiiădeăevaluare,ăurm rindă criteriile:ă scopul,ă principiulă temporalit ii,ă obiectul,ă func iile,ă modalit ileă deă realizare,ă avantajele,ădezavantajeleăşiănotarea:

SCOPUL URM RIT  Evaluarea ini ial :

o identific ă nivelulă achizi iiloră ini ialeă aleă eleviloră înă termeniă deă cunoştin e,ă

competen eăşiăabilit i,ăînăscopulăasigur riiăpremiselorăatingeriiăobiectivelorăpropuseăpentruă etapaăimediatăurm toare;

o “esteă indispensabil ă pentruă aă stabiliă dac ă subiec iiă dispună deă preg _tirea necesar cre riiădeăpremiseăfavorabileăuneiănoiăînv ri”ă(IoanăCerghit,ă2002).

 Evaluareaăformativ :

o urm reşteă dac ă obiectiveleă concreteă propuseă auă fostă _realizate şiă permiteă

continuareaădemersuluiăpedagogicăspreăobiectiveămaiăcomplexe;ă“Uniculăscopăalăevalu riiă formativeă esteă s ă identificeă situa iileă înă careă întâmpin ă elevulă oă dificultate,ă înă ceă const ă aceastaăşiăs -lăinformeze”ă(DeăLandsheere,ă1975), atâtăpeăelăcâtăşiăpeăprofesor.

 Evaluareaăsumativ :

o stabileşteă gradulă înă careă auă fostă_realizatefinalit ileă generaleă propuseă (fieă dobândireaăuneiăatitudiniăsauăaăuneiăcapacit i),ăcomparându-i pe elevi între ei (interpretare normativ ),ăoriăcomparândăperforman eleămanifestateădeăfiecareăcuăperforman eleăaşteptateă (interpretareaăcriterial ).

PRINCIPIUL TEMPORALIT II  Evaluarea ini ial :

o seă efectueaz ă laă începutulă unuiă programă deă instruireă (cicluă deă înv mânt,ă ană şcolar,ă

semestru,ăînceputulăunuiăcapitolăşiăchiarăalăuneiălec ii).  Evaluareaăformativ :

(12)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii”  Evaluareaăsumativ :

o esteăfinal ăşiădeăregul ăextern ,ăavândălocădup ăînv are; o regrupeaz ămaiămulteăunit iădeăstudiu,ăfaceăbilan ul.

OBIECTUL EVALU RII  Evaluarea ini ial :

o esteăinteresat ădeă“aceleăcunoştin eăşiăcapacit iăcareăreprezint ăpremiseăpentruăasimilareaă

noiloră con inuturiă şiă formareaă altoră competen e”ă (I.ă T.ă Radu),ă premiseă “cognitiveă şiă atitudinale”ăcapacit i,ăinterese,ămotiva ii),ănecesareăintegr riiăînăactivitateaăurm toare.  Evaluareaăformativ :

o vizeaz ăcunoştin ele,ăcompeten eleăşiămetodologiileăînăraportăcuăoănorm ăprestabilit ,ădarăşiă

cuăoăsarcin ămaiăcomplex ădeăînv riăulterioareădespreăcareăelevulăîşiăfaceăoăreprezentare”ă (I. T. Radu);

o seăextindeăşiăasupraăprocesuluiărealizat.

o “seăconcentreaz ămaiăalesăasupraăelementelorădeăpermanen ăaleăaplic riiăunorăcunoştin eă

deăbaz ,ăaleădemonstr riiăunorăabilit iăimportanteădobânditeădeăeleviăîntr-oăperioad ămaiă lung ădeăinstruire”ă(S.N.E.E.).

o “func ieă deă constatareă aă rezultateloră şiă deă sprijinireă continu ă aă elevilor”ă (I.T.Radu);

o func ieădeăfeed_-back;

o func ieădeăcorectareăaăgreşelilorăşiăameliorareăşiăreglareăaăprocesului;

o func ieămotiva ional .

o func ieădeăconstatareăşiăverificareăaărezultatelor; o func ieădeăclasificare;

o func iaădeăcomunicareăaărezultatelor;

o func ieădeăcertificareăaăniveluluiădeăcunoştin eăşiăabilit i;

o func ieădeăselec ie;

o func ieădeăorientareăşcolar ăşiăprofesional . MODALIT I DE REALIZARE

(13)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii”  Evaluareaăformativ :

o observareăcurent ăaăcomportamentuluiăşcolarăalăelevului; o fişeădeălucru;

o examin riăorale; o _{tehnica 3-2-1;} o _{metoda R.A.I.;}

o _{probe de autoevaluare.}

o exameneă(sus inuteăprinărezolvareaăunorăprobeăscrise,ăoraleăsauăpractice); o _portofoliul;

o _proiectul; o _{testele sumative.}

AVANTAJELE  Evaluarea ini ial :

o ofer ăprofesoruluiăcâtăşiăelevuluiă posibilitateaădeăaăaveaăoăreprezentareăcâtă maiă exact ăaă

situa ieiăexistenteă(poten ialulădeăînv areăalăstuden ilor,ălacuneleăceătrebuiescăcompletateăşiă remediate)ăşiăaăformulaăcerin eleăurm toare;

o peăbazaăinforma iilorăevalu riiăini ialeăseăplanific ădemersulăpedagogicăimediatăurm torăşiă eventual a unor programe de recuperare.

o permiteăelevuluiăs _-şiăremediezeăerorileăşiă lacuneleă imediatădup ăapari iaăeiăşiă înainteădeă

declanşareaăunuiăprocesăcumulativ;

o ofer ăunăfeed_{-back rapid, reglând din mers procesul;} o esteăorientat ăsp_{re ajutorul pedagogic imediat;} o ofer ăposibilitateaătrat riiădiferen iateă(I.ăCerghit); o dezvolt ăcapacitateaădeăautoevaluareălaăelevi;

o _{reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-}lăpeăcelădestinatăînv rii; o sesizeaz ăpuncteleăcriticeăînăînv _are.

o rezultateleă constatateă potă fiă folositeă pentruă preîntâmpinareaă greşeliloră laă alteă seriiă deă

cursan i;

o permiteă aprecieriă cuă privireă laă presta iaă profesorilor,ă aă calit iiă proceseloră deă instruire,ă aă programelor de studii;

(14)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” DEZAVANTAJELE

 Evaluarea ini ial :

o nuăpermiteăoăapreciereăglobal ăaăperforman elorăelevuluiăşiăniciărealizareaăuneăierarhii; o _nu-şiăpropuneăşiăniciănuăpoateăs ădetermineăcauzeleăexisten eiălacunelorăînăsistemulăcognitivă

al elevului.  Evaluareaăformativ :

o “aplicareaăacesteiăstrategiiădeăevaluare,ăfoarteăpreten ioas ,ănecesit ăoăorganizareăriguroas ă

aă pred rii,ă competen ă înă precizareaă obiectivelor,ă înă stabilireaă sarcinilor,ă înă alegeraă tehnicilorădeăevaluare”ă(Ioan.ăCerghit);

o “recursulă laă evaluareaă formativ ă esteă testulă uneiă pedagogiiă aă rigorii,ă aă lucidit iiă şiă aă

eficien ei”ă(I.ăCerghit).  Evaluareaăsumativ :

o nuă ofer ă suficienteă informa iiă sistematiceă şiă completeă despreă m suraă înă careă eleviiă şi-au însuşită con inutulă predată şiă niciă dac ă ună elevă st pâneşteă toateă con inuturileă esen ialeă predate;

o areăefecteăreduseăpentruăameliorarea/reglereaăşiăremediereaălacunelor,ăefecteleăresim indu

-seădup ăoăperioad ămaiăîndelungat ,ădeăregul ,ăpentruăseriileăviitoare;

o deplaseaz ă motiva iaă eleviloră c treă ob inereaă unuiă rangă maiă înaltă înă ierarhiaă grupului,ă

punândăaccentăpeăcompeti ie;

o nuăfavorizeaz ădezvoltareaăcapacit iiădeăautoevaluareălaăelevi; o nuăofer ăoăradiografieăaădificult ilorăînăînv are;

o genereaz ăstres,ăteam ,ăanxietate.

DIN PUNCT DE VEDERE AL NOT RII

 Evaluarea ini ial :

o nuăîşiăpropuneăapreciereaăperforman elorăglobaleăaleăelevilorăşiăniciăierarhizareaălor.

o “Acest tip de evaluare nu se exprimă în note şi cu atât mai puţin în scoruri.”ă(I.ăT.ăRadu) o _{nu realizear} ăierarhiiăşiăclasific riăîntreăelevi;

o ofer ăpremiseăpentruănotare.

o Evaluareaăsumativ ăseătraduceăprintr_-unăscor…ăPrinăscorădesemn mărezultateleăobiectiveă

ob inuteăînăurmaăunuiătestăsauăaăoric reiăalteăformeădeăevaluareăprinăadunareăsau sc dereădeă puncteădup ăreguliăfixe.

(15)

Evaluareaăesteărealizat ăîntotdeaunaăcuăunăanumităscop. Diversitateaăsitua iilorăeducative,ă precumă şiă spectrulă largă deă obiectiveă presupunăaplicarea unor variate strategii de evaluare, în uneleăcazuriăapareă necesitateaădeăaăcomparaăperforman eleăelevilor;ă înăalteleă- de a determina nivelulă achizi iiloră elevuluiă înă raportă cuă ună obiectivă fixat.ă Exist ă situa iiă înă careă seă impuneă identificarea abilit iiă eleviloră deă aă executaă ac iuniă necesareă pentruă rezolvareaă uneiă problemeă specifice;ăînăalteăsitua iiăseăurm reşteăob inereaăunorăinforma iiăgeneraleădespreăperforman eăînă contextulădezvolt riiăpreconizateăşiăalădevierilorăposibile.ăÎnă sfîrşit,ăprofesorul are nevoie de o în elegereă ampl ,ă cuprinz toareă aă comportamentuluiă elevului. Se urm reşte creşterea calit ii evalu rii din punct de vedere al validit ii şi al fidelit ii rezultatelor. În consecin se observ o trecere de la evaluarea normativ spre cea formativ .

Evaluarea normativă

Evaluareaă careă compar ă performan eleă unuiă elevă cuă aleă altoraă seă numeşteă evaluare normativ . Ea permite determinarea pozi iei relative aăelevuluiăînăclas ,ăstabilirea faptului dac ă întreagaăclas ăseăînscrieăînălimitele unei norme stabiliteălaănivelulăunit iiădeăînv mîntăsauălaă nivelulă rii.ă Evaluareaă normativ ă creeaz ă posibilitateaă deă aă m suraă progresulă şcolar. Cel mai frecventăseăutilizeaz ăînăactivit ileădeăselectare.

Limite: informa iaăob inut ăesteăpreaăgeneral ăpentruăorganizareaăprocesuluiădeăformare;ă normeleăprestabiliteădeseoriăsuntăinconvenabileăpentruăunăelevă(oăclas )ăconcret( ).

Evaluareaăformativ promoveaz ăunănouădemersăînăcadrulăc ruiaă“intereseaz ădinăceăînă ce mai mult progresul elevului în timp, în raportăcuăobiectiveleăpedagogiceădinainteădefinite.”ă Dezvoltându-seă peă terenulă inova ieiă pedagogice,ă evaluareaă formativ sprijin ă realizareaă uneiă pedagogiiădiferen iateăcareă“permiteăoăreglareăinteractiv ”ăîn cadrulăc reiaă“formatorulănuămaiăeă interesat numaiădeărezultat,ăciăşiădeăprocesulăcareconduceălaăacestărezultat.”

Dezvoltândăinteresulăpentruăautoevaluare,ăno iuneaădeăevaluare seătransform : Evaluarea formativ Evaluarea formatoare

Evaluareaăformativ “realizeaz ăoădiagnoz ăasupraărezultatelorăuneiăperioadeăîncheiate”ă deăînv are,ădepistândă“lacuneleăînăînsuşireaăcon inutului”ăşiă“dificult ileădeăînv are”.

Eaăpresupuneăcomparareaărezultatelorăcuăobiectiveleăconcrete/opera ionaleăaleăactivit iiă de predare-înv are-evaluare, atât profesorulăcâtăşiăelevulăcunoscândăcareăesteăstadiulăprogresuluiă laă înv tur ă şiă careă suntă m surileă ameliorativeă ceă trebuieă adoptate,ă orientândă desf şurareaă ulterioar ăaăsecven eiădeăînv are.

“Realizareaăeiăpresupune din partea profesorului un rol din ce în ce mai activ înăînv are.ă Elătrebuieăs ăsupraveghezeăactivitateaăelevilor,ăs ăcomentezeăexplica iileăacestoraăşiăs -i orienteze diferentiatăpeăceiăcareăcomităeroriăsauăîntâmpin ădificult i”.

Pentruăaăexprimaămaiăbineăfunc iaăsaăprioritar ă– aceea de a-l ajuta pe elev – evaluarea formativ ăprimeşteădeălaăautorulăG.ăNunziatiă(1990)ăcalificativulădeăformatoare.

(16)

cadrul evalu riiă formatoare ini iativaă deă înv areăşiă implicită deă evaluareă apar ineă elevuluiă careă reflect ăasupraărezultatelorăactivit iiăsale.ăProfesorulăîiăurm reşteăevolu ia,ăoferindu-iăsprijinăşiă îndrumare.

Evaluareaăformativ nuăgaranteaz ădeălaăsineăc ăelevulăaăînv at,ădeoareceăvineădin afara sa.ăRolulăs uăprioritarăesteăcelădeăreglareăaăactivit iiăcuăajutorulăprofesorului.

Evaluarea formatoare esteă multă maiă eficient ă pentruă c ă vineă dină propriaă ini iativ ă aă celuiăcareăînva ăşiăseăimplic ăînărealizareaăunorămaterialeăcuăscopăevaluativ,ăsporinduşiăînăacelaşiă timpăcapacit ileădeăautoevaluare.ăPentruăacestaăesteănecesarăcaăprofesorulăs ăde in ăoăserieădeă tehniciăprinăcareăs -iăînve eăpeăeleviăs ăînve e,ămodalit iăprinăcareăelevulăs ăseăsimt ăactivăşiăs -şiă poat ă evaluaă propriileă activit i.ă Evaluarea formatoare areă rolă deă reglareă şiă autoreglareă aă activit iiăcuăsprijunulăambilorăparteneriăaiăac iuniiăeduca ionale.

Evaluarea formatoare îlăajut ăpeăelevăs ăînve eăcerându-iăs ăanticipeze.ăObiectivelorădeă reglareăpedagogic ,ădeăgestionareăaăerorilorăşiăînt rireăaăreuşitelor,ăobiectiveăcomuneădiferiteloră modeleă deă evaluareă formativ ,ă dispozitivulă deă evaluareă formatoareă leă maiă adaug ă oă exigen ,ă care-lă priveşteă peă elev:ă reprezentareaă corect ă aă scopurilor,ă planificareaă prealabil ă aă ac iunii,ă însuşireaăcriteriilorăşiăautogestionareaăerorilor.

Aceast ăabordareăl rgeşteăşiămaiămultăconceptulădeăevaluare,ăînăm suraăînăcareătotăceăareă leg tur ăcuăconstruireaăunuiămodelăpersonalădeăac iuneăesteăconsideratăparteăintegrant ăaăevalu riiă formativeă şiă obiectivă prioritară deă înv are.ă “Versiuneă modern ă aă vechiuluiă contractă deă munc ă individual,ăacestămodelăîiăînf işeaz ăelevuluiădiferiteăobiectiveăaleăînv rii.

Acesteaădinăurm ăfacăîns ,ăpeădeăoăparte,ăobiectulăuneiănegocieriăîntreăprofesorăşiăelev,ă ceea ce costituieăoăprim ăcondi ieăpentruăîmbun t ireaăînv rii;ăpeădeăalt ăparte,ăelevuluiăiăseă ofer ădou ăposibilit i:ăs ăabordezeăînv areaăpeăbazaăuneiălogiciăcombinatorii,ălegat ădeăunăscop,ă deă ună produs,ă şiă s ă reflecteă laă mijloacele,ă metodeleă şiă criteriile de realizare a obiectului finit. Urmele evalu riiăformatoareaăuneiăcompeten eăvorăfiădeci,ăpeădeăoăparte,ăetapeleăsauăobiectiveleă intermediareă prină careă elevulă aă hot râtă s ă treac ă şi,ă peă deă alt ă parte,ă listaă metodeloră sauă instrumentelor pe care le va utiliza sau pe care le-a utilizat (criterii de realizare). Accentul cade, înă acestă model,ă peă reperareaă deă c treă elevă aă criteriiloră deă realizare.ă Acestaă esteă şiă principalaă dificultateădeăordinăpedagogic”–afirm ăGenevieveăMeyer.

Caracteristicileăcelorădou ătipuriădeăevalu ri,ăprezentateăsintetic:

EvaluareaăFormativ

 ini iativaăîiăapar ineăprofesorului;  profesorul intervine asupra elevului;

 esteăexterioar ăelevului,ăprovenindădinăprocesulădidacticălaăcareăelevulănuăareăaccesădecâtăprină intermediul profesorului;

 seărepercuteaz ăpozitivăasupraăschimburilorădintreăprofesorăşiăelev,ădinăexterior. Evaluarea formatoare

 ini iativaăapar ineăelevuluiăşiăesteăorientat ăsauănuădeăc treăprofesor;

(17)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii”  esteăsus inut ădeămotiva iaăinterioar ăaăelevului;

 seărepercuteaz ăpozitivăasupraăschimburilorădintreăelevăşiăprofesor,ădin untru.

Astfel,ăcadruădidacticătrebuieăs -şiăîmbun t easc ăpracticaăevalu rii,ăalternând metodele şiă instrumenteleă deă evaluareă tradi ionaleă (probeă scrise,ă probeă orale,ă probeă practice)ă cuă celeă complementareă (observareaă sistematic ă şiă direct ă aă elevului,ă investiga ia,ă interviul)ă şiă activeă (lucr riădeălaborator,ăproiectulădeăcercetare,ăportofoliul, studiulădeăcaz,ăjurnalulăreflexiv,ăh r ileă conceptuale, evaluarea cu ajutorul calculatorului).

Evaluareaă traditional tindeă s ă fieă totă maiă multă înlocuit ă cuăevaluareaă alternativ , dialogat , (“dialogicalăevaluation”).

Iat ă careă suntă diferen eleă dintreă cele dou ă modeleă deă evaluare,ă adaptateă laă nivelulă înv mântului:

Evaluareaătradi ional

 esteă oă c utareă aă obiectivit iiă şiă aă modalit iloră ştiintificeă deă evaluareă cuă proceduriă standard. Accentul se pune pe profesorul-evaluator.

 esteă interesat ă maiă multă deă m surarea aspectelor cantitative. Aspectele calitative fiind dificilădeăm suratătindăs ăfieăignorate.

 are un grad înalt de control managerial ală procesuluiă deă evaluareă deă c treă evaluator,ă singurulăcareăpuneăîntreb rile.ăCeilal iăparticipan iăcareăsuntăafecta iădeăconstat rileăevalu riiăauăoă influen ăslab ă înăprocesulăevalu riiăşiăanumeă înă aă formulaă întreb rileă careăpotăfiăpuse,ă înăa-şiă exprimaăp rereaădespreămodalit ileădeăevaluareăoriăs ădiscuteăcuăprofesorulădespreăconcluziileălaă care acesta a ajuns. Elevul nu e direct implicat în procesul de evaluare. El e exterior acestuia prin faptulăc ăseăsupuneăinterven ieiăprofesorului.ăAcestaăesteăcelăcareăvineăcuăpropunerea:ăcând,ăcumă şiăceăseăevalueaz .

 nuăexist oăcooperareăîntreăevaluatorăşiăelevăprivindămodalit ileădeăevaluare;ădinăacestă motiv profesorul evaluator poate fi perceput negativ.

Evaluareaădialogat

 esteăprivit ăcaăparteăintegrant ăaăprocesuluiădeădezvoltareăşiăschimbareăşiăimplic ăjudecata reflexiv

 esteăcentrat ăpeădialog,ăpeăcercetareaăcalitativ maiămultădecâtăpeăm surareaăcantitativ ;ă foloseşteămaiăpu inămetodeleăformale.

 func iaă principal ă esteă deăenergizare din interior aă procesului,ă dep şindă concep iaă prină care evaluarea este un procesădeăcontrolăcareăac ioneaz din exteriorul procesului de înv are.ăSeă pleac ă deă laă ideeaă c ă fiecareă esteă unic,ă avândă propriulă stilă deă lucru,ă diferiteă modalit iă deă percep ie,ă gândireă şiă ac iune.ă Elevulă particip ă activ laă procesulă deă evaluare.ă Negociereaă şiă consensul constituie elemente importante, iar profesorul discut ăcuăeleviiărezultateleăşiă leă faceă recomand ri.

(18)

evaluareaăîndeplineşteăfunc iiămaiădegrab ădeăameliorareăşiădeăcorectareădecâtădeăsanc ionareăşiă deăspeculareăaăgreşelilor.

Evaluareaăparticipativ ,ăconsensual , are la baz responsabilitatea împ r it între elev şi profesor. Se pune accentul pe interactivitate, pe cooperare, pe colaborare şi pe procesul înv arii. Elevul, ca evaluator, învat s cunoasc şi îşi construieşte înv area. Se stimuleaz activismul şi implicarea atât în procesele de înv are cât şi în cele de elaborare a criteriilor şi indicatorilor de evaluare.

Activit iădeăînv are:

1. Dezbatere în plen pentru analiza şi compararea metodelor tradi ionale de evaluare cu metodele moderne de evaluare.

2. Formabilii vor proiecta oă prob ă deă evaluare normativ şi o prob de evaluare formatoare pentru aceeaşi tem .

Tema 5.

HARTAăCOGNITIV ăăSAUăHARTAăCONCEPTUAL ă

(COGNITIVE MAP, CONCEPTUAL MAP)

Delimitări conceptuale

No iuniă cheie:

concept,ă afirma ie,ă înv are,ă conexiuni,ă interpret ri,ă

ierarhiz ri,ăgrafică

No iuniă

teoretice:

H r ileăconceptualeăreprezint ăunămod diagramatic de expresie, fiind un instrument important pentruăpredare,ăînv are,ăcercetareăşiăevaluareălaătoateănivelurileăşiălaătoateădisciplinele,ăreflectândă emergen aăcunoaşterii.ăFurnizeaz ăinforma iiăşiăreprezent riăvizualeăaleăstructurilorădeăcunoaştereă şiămodurilorădeăargumentare.

Esen aă cunoaşteriiă const ă înă modulă deă structurareă aă cunoştin elor.ă Importantă esteă nuă câtă cunoşti,ăciărela iileăcareăseăstabilescăîntreăcunoştin eleăasimilate.ăPerforman aădepindeădeămodulă înă careă individulă îşiă organizeaz ă experien a,ă ideile,ă deă structurileă integrateă şiă aplicabilitateaă acestora.

Modalitatea de realizare aăh r iiăconceptualeăpoateăfiăunaăstrictădirijat ăsauăunaălaăalegereaă elevului.

(19)

concise,ă complete,ă accesibile.ă Înv areaă presupuneă aceaă conduit ă deă construireă activ ă aă noiloră afirma ii.ă

Hartaăconceptual poateăfiădefinit ăcaăunăgrafic ce include concepte (centrale – localizate înăcentrulăh r iiăsauăsecundareă– localizateăc treămargineaăh r ii),ăierarhiz ri pentru a determina locul conceptelor, conexiuni stabiliteă întreă concepteă (prină careă seă comunic ă felulă înă careă esteă în eleas ărela iaăîntreăconcepte)ăşiăinterpret riceărelev ărela iileădintreădiferiteăp r iăaleăh r ii. Se poate utiliza metoda în intensificarea reten iei,ămomentăalălec ieiăcare,ădacǎăesteărealizatăînă aşaăfelăîncâtăîncǎăsǎătrezeascǎăinteresul,ădeşiăesteălaăfinalulăactivitǎ ii,ăvaăcertificaăoăreuşitǎ.

Cuvântul (ideea)-cheieă seă plaseazǎăîn centru,ă iară ideileă conexeă voră fiă aşezateă în jurul lui. Pentruăstructurareaăşi sintetizarea con inuturilorăreferitoareălaăunitǎ ile.

hartaăconceptual

este un

grafic

cu cu

noduri legând trimiteri perechi de

reprezentând exprimândărela iile având dintre perechile de

concepte cuvinteădeăleg tur

O hartă conceptuală a ceea ce reprezintă o hartă conceptuală.

Celeăşapteăetapeăaleăconstruiriiăuneiăh r iăconceptuale:

Seărealizeaz ăoălist ădeă10ă–15ăconcepteăcheieăsauăideiădespreăceeaăceăneăintereseaz ăşiăcâteva exemple.

1. Seătranscrieăfiecareăconceptă/ăideeăşiăfiecare exemplu pe o foaie de hârtie (se poate folosi o culoareăpentruăconcepteăşiăoăalt ăculoareăpentruăexemple).ă

(20)

3. Seă traseaz ă liniiă deă laă concepteleă deă susă c treă celeă deă josă cuă careă rela ioneaz ă şiă pentruă concepteleădeăpeăaceleaşiăniveluri.ăAranjareaăpoateăfiămodificat ăcontinuu.

4. Peă liniileă deă interconectareă seă scrieă ună cuvântă sauă maiă multeă careă s ă expliceă rela iaă dintreă conceptele conexate.

5. Se trecăexempleleăsubăconcepteleădeăcareăapar inăşiăseăconecteaz ădeăacesteaăprintr-un cuvânt de genul: exemplu.

6. Seă copiaz ă rezultatulă ob inut,ă realizândă hartaă conceptual ă peă oă foaieă deă hârtie.ă Înă loculă buc iloră deă hârtieă seă încercuieşteă fiecareă concept.ă Pentru exempleă seă alegeă oă form ă geometric ădiferit ădeăceaăaăconceptelorăsauăniciuna.

Tipuriădeăh r iăconceptuale:

1. Hartaăconceptual ădeătipă„Pânzaădeăp ianjen”.ăÎnăcentruăseăafl ăunăconceptăcentral,ădeălaă

careăpleac ăleg turileăsubăform ădeărazeăc treăcelelalteăconcepte secundare.

2. Hartaă conceptual ăierarhic (sauă subă form ă deă copac)ă prezint ă informa iileă înă ordineaă

descresc toareă aă importan ei.ă Ceaă maiă important ă seă afl ă înă vârf.ă Înă func ieă deă gradulă deă generalitate, de modul cum decurg unul din cel laltă şiă deă al iă factori,ă suntă aranjateă celelalteă concepte.

(21)

3. Hartaăconceptual ălinear reprezint ăinforma iileăîntr-un format linear.

4. Sisteme de h r iă conceptuale.ă Informa iaă esteă organizat ă într-un mod similar celor anterioare, în plusăad ugându-seăINPUTSăşiăOUTPUTSă(intr riăşiăieşiri).

Transpunereaă unuiă textă înă re eleă cognitive. Seă potă faceă evalu riă prină comparareaă textuluiăcuăhartaăelaborat ăşiăaăh r ilorăelevilorăîntreăei.ăÎntr-oăhart ăconceptual ăseăpotăînl n uiă atâtăconcepteăcâtăşiăsentimenteleăderminateădeăele.ăSpreăexemplu,ăHorstăSiebertăpropuneăoăastfelă deăschem ărealizat ădeăunăelevăvizaviădeăreprezent rileăluiădespreămateriileăstudiateălaăşcoal .

Disciplina 1 Disciplina 2 Disciplina 3 Şcoal

Sentiment 1 sentiment 2 sentiment 3

Avantajeleăutiliz riiămetodeiăh r ilorăconceptuale:

 Uşurareaăreprezent riiăprocesuluiădeăînv areăşiăînăevaluareaăsistemelorădeăcunoştin e.  Organizareaăcunoştin elorădejaăexistenteăînăminteaăelevilorăşiăînăpreg tirea noilor asimilari.  Deschidereaăunorăperspectiveăc treăunăprocesădeăînv areăactivăşiăconştient.

(22)

 Facilitarea în elegerii, accesibilizarea cunoaşterii,ă precumă şiă aplicabilitateaă uşoar ă aă cunoştin elorăteoreticeăînăpractic

 Evaluareaă performan eloră esteă uşoar ă înă aceast ă tehnic ă pentruă c ă eaă relev ă modulă înă careă gândesc participan iiăşiăcumăfolosescăceeaăceăauăînv at.

Dezavantaje:

 Timpulăsolicitatăpentruărealizareaăh r ilorăconceptuale.  Nivelulăridicatăalăstandardiz rii.

 Rigoareaăşiăordineaăînăcareătrebuieăs ăseălucreze. Aplica iileăh r ilorăconceptuale:

 Stimulareaăgener riiădeăidei, similar braistormingului  Proiectarea unei structuri complexe

 Prezentarea unei idei complexe

 Explicareaă moduluiă înă careă noileă cunoştin eă seă integreaz ă înă sistemulă celoră vechiă într-un domeniu de studiu

 Creareaădeăsolu iiăalternativeăpentruăoăproblem ădat

 Explicareaămanagementuluiăcunoaşterii

 Analizareaăşiăevaluareaărezultatelor

 Ilustrareaămoduluiădeăpercep ie,ăreprezentareăşiăgândireăaăuneiărealit i,ăaăunorăfapte,ălucruri  Reprezentareaă re eleloră întreă concepteă şiă diagnosticareaă lacunelor,ă precumă şiă aă absen eiă

leg turilorăîntreăconcepte

Înăanulă2000ăT.ăStoddartăşiăal iiăauădezvoltatăoămetod ădeăevaluareăaăînv riiărealizateădeă eleviăfolosindăh r ileăconceptuale,ăînregistrândărezultateăoptime.ă

Ruiz – PrimoăşiăShavelsonăînă1996ăauăcaracterizatăevaluarea h r iiăconceptualeăluândăînă considera ie:ă

- sarcinaăcareăinvit ăelevulăs ăfurnizezeăleg turileădintreăstructurileăcognitiveăpeăcareăleăareăîntr -un domeniu

- formaăr spunsuluiădatădeăelev

- baremulădup ăcareăhartaăconceptual ăpoateăfiăevaluat ăcuăacurate eăşiăconsisten Etapeleăprocesuluiăelabor riiăh r ilorăconceptualeăînăgrup:

1. Preg tirea:ăselectareaăpartenerilorăşiăselectareaătemeiădeălucru

2. Generareaăideilor,ăaăafirma iilor:ădefinireaăconceptelorăşiăargumentareaăfolosiriiălor 3. Structurareaăafirma iilor

4. Reprezentareaăgrafic ,ărespectândăaceleaşiăetapeăcaăşiăînăcazulăelabor riiăindividuale 5. Interpretarea,ăevaluareaăcolectiv ăaăh r iiăconceptuale

(23)

“Educatori pentru societatea cunoaşterii” Activit iădeăînv areăînăgrup:

Seăorganizeaz ăformabiliiăînăgrupe eterogeneădinăpunctădevedereăalăspecialit ilorăşiă liăseăcereăs ăelaborezeăh r iăconceptualeădeătipuriădiferiteăpeăgrupeăpentruăoăaceeaşiătem .

Tema 6:

METODEă DEă EVALUAREă Aă UNEIă SECVEN Eă SAUă

ACTIVIT

I

Delimitări conceptuale

No iuniăcheie:

metoda 3

–

2 –

1, metoda R.A.I., jurnalul reflexiv

No iuniă

teoretice:

METODA 3

–

2 –

1

Aceast metod este folosit pentru aprecierea rezultatelor unei secven e didactice sau a unei activit i. Numele metodei vine din faptul c li se solicit elevilor s scrie:

- trei termeni (concepte) din ceea ce au înv at

- dou idei despre care ar dori s înve e mai mult în continuare

- o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care consider ei c au dobândit-o in urma activit ilor de predare – înv are.

Aceast modalitate de evaluare, al carei scop principal este cel de ameliorare şi nu de sanc ionare, r spunde scopurilor educa iei postmoderniste de a asigura un înv mânt cu un profund caracter formativ – aplicativ. Este un instrument al evalu rii formative şi formatoare, ale c rei func ii principale sunt de constatare şi de sprijinire continu a elevilor.

Metoda 3 – 2 – 1 se poate utiliza şi ca o metod de autoevaluare cu efecte formative în înv area din clas , având valoare constatativ şi de feed – back.

Avantaje:

 Elevii devin conştien i de urm rile procesului instructiv – educativă şi responsabili de rezultatele ob inute

(24)

METODA R.A.I. (

R SPUNDEă–

ARUNC ă–

INTEROGHEAZ

)

MetodaăR.A.I.ăareălaăbaz ăstimulareaăşiădezvoltareaăcapacit ilorăelevilorădeăaăcomunicaă (prină întreb riă şiă r spunsuri)ă ceeaă ceă tocmaiă auă înv at.ă Denumireaă provineă deă laă ini ialeleă cuvintelor R spundeă– Arunc ă– Interogheaz ăşiăseădesf şoar ăastfel:ălaăsfârşitulăuneiălec iiăsauăaă uneiăsecven eădeălec ie,ăinstitutorulăîmpreun ăcuăeleviiăs i,ăprintr-un joc de aruncare a unei mingi miciăşiăuşoareădeălaăunăelevălaăaltul.ăCelăcareăarunc ămingeaătrebuieăs ăpun ăoăîntrebareădinălec iaă predat ă celuiă careă oă prinde.ă Celă careă prindeă mingeaă r spundeă laă întrebareă şiă apoiă arunc ă maiă departeă altuiă coleg,ă punândă oă nou ă întrebare.ă Evidentă interogatorulă trebuieă s ă cunoasc ă şiă r spunsulăîntreb riiăadresate.ăElevulăcareănuăcunoaşteăr spunsulăieseădinăjoc,ăiarăr spunsulăvaăveniă dinăparteaăceluiăcareăaăpusăîntrebarea.ăAcestaăareăocaziaădeăaămaiăaruncaăînc ăoădat ămingea,ăşi,ă deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interogheaz ă esteă descoperită c ă nuă cunoaşteă r spunsulă laă propriaă întrebare,ă esteă scosă dină joc,ă înă favoareaă celuiă c ruiaă i-a adresat întrebarea.ăEliminareaăcelorăcareănuăauăr spunsăcorectăsauăaăcelorăcareănuăauădatăniciunăr spuns,ă conduceătreptatălaăr mânereaînăgrupăaăcelorămaiăbineăpreg ti i.

Metodaă R.A.I.ă poateă fiă folosit ă laă sfârşitulă lec iei,ă peă parcursulă eiă sauă laă începutulă activit ii,ăcândăseăverific ălec iaăanterioar ,ăînainteaăînceperiiănouluiădemersădidactic,ăînăscopulă descoperirii,ădeăc treăinstitutorulăceăasist ălaăjoc,ăaăeventualelorălacuneăînăcunoştin eleăelevilorăşiă aăreactualiz riiăideiloră–ancor .

Potăfiăsugerateăurm toareleăîntreb ri: - Ceăştiiădespreă...?

- Careăsuntăideileăprincipaleăaleălec ieiă...? - Despreăceăaiăînv atăînălec iaă...? - Careăesteăimportan aăfaptuluiăc ă...? - Cumăjustificiăfaptulăc ă...ă? - Careăcreziăc ăsuntăconsecin eleăfaptuluiă...?

- Ceăaiăvreaăs ămaiăafliăînăleg tur ăcuătemaăstudiat ...? - Ceăîntreb riăaiăînăleg tur ăcuăsubiectulăpropusă...? - Cumăconsideriăc ăarăfiămaiăavantajosăs ...ăsauăs ...? - Ceă iăs-aăp rutămaiăinteresant...?

- Deăceăalteăexperien eăsauăcunoştin eăpo iălegaăceeaăceătocmaiăaiăînv at?

Aceast ă metod ă alternativ ă deă evaluareă poateă fiă folosit ă atâtă cuă şcolariiă miciă câtă şiă cuă liceeni,ăsolicitândăînăfunc ieădeăvârst ,ăîntreb riăcâtămaiădiversăformulateăşiăr spunsuriăcomplete.ă Întreb rileăpotăs ădevin ăpeăparcursulădesf şur riiămetodei,ădinăceăînăceămaiăgrele.ăMetodaăR.A.I.ă esteă adaptabil ă oric ruiă tipă deă con inut,ă putândă fiă folosit ă laă istorie,ă biologie,ă geografie,ă matematic ,ăliteratur ,ălimbiăstr ine, etc.

(25)

energizantă şiă maiă pu ină stresantă decâtă metodeleă clasiceă deă evaluare.ă Seă desf şoar ă înă scopuriă constatativ –ameliorativeăşiănuăînăvedereaăsanc ion riiăprinănot ăsauăcalificativ.

Exist ăunăoarecareăsuspansăcareăîntre ineăinteresulăpentruămetoda R.A.I. Tensiunea este dat ădeăfaptulăc ănuăştiiălaăceăîntreb riăs ăteăaştep iădinăparteaăcolegilorăt iăşiădinăfaptulăc ănuăştiiă dac ă mingeaă î iă vaă fiă sauă nuă adresat .ă Aceast ă metod ă esteă şiă ună exerci iuă deă promptitudine,ă aten iaăparticipan ilorătrebuindăs ăr mân ăpermanentătreaz ăşiădistributiv .

MetodaăR.A.I.ăpoateăfiăorganizat ăcuătoat ăclasaăsauăpeăgrupeămici,ăfiecareăde inândăcâteăoă minge.ăMembriiăgrupurilorăseăautoelimin ătreptat,ăr mânândăcelămaiăbunădinăgrup.ăAcestaăintr ă apoiă înă finalaă câştig toriloră deă laă celelalteă grupe,ă joculă desf şurându-seă pân ă laă r mânereaă înă curs ăaăceluiămaiăbineăpreg tit.ă

Cadrulă didactică supravegheaz ă desf şurareaă joculuiă şiă înă finală l mureşteă problemeleă laă care nu s-auăg sităsolu ii.

Avantaje:

 Permite reactualizarea şiăfixareaăcunoştin elorădintr-unădomeniu,ăpeăoătem ădat .ă

 Exerseaz ăabilit ileădeăcomunicareăinterpersonal ,ăcapacit ileădeăaăformulaăîntreb riăşiădeăaă g siăcelămaiăpotrivităr spuns.ăÎndeplinireaăsarciniiădeăinvestigatorăîntr-un domeniu, s-a dovedit înăpractic ămultămaiădificil ădecâtăceaădeăaăr spundeălaăoăîntrebare,ădeoareceăpresupuneaăoămaiă profund ăcunoaştereăşiăîn elegereăaămaterialuluiădeăstudiat.

 Antrena iăînăacestăjocăcuămingea,ăchiarăşiăceiămaiătimiziăeleviăseăsimtăîncuraja i,ăcomunic ăcuă uşurin ăşiăparticip ăcuăpl cereălaăoăactivitateăcareăareăînăvedereăatâtăînv areaăcâtăşiăevaluarea.

Dezavantaj:

Maiă multeă mingiă ară creaă dezordine,ă mingeaă unuiă grupă careă ară c deaă ară distrageă aten iaă celorlalte grupuri.

JURNALUL REFLEXIV

Jurnalul reflexiv (“reflexiveădiary”)ăface parte din rândulămetodelorăalternativeădeăevaluareăşiă cuprindeăînsemn rileăelevuluiăasupraăaspectelorătr iteăînăprocesulăcunoaşterii. Esteăoă“excelent ă strategie de evaluare pentruă dezvoltareaă abilit iloră metacognitive”,ă constândă înă reflectarea elevuluiăasupraăpropriuluiăprocesădeăînv areăşiăcuprinzândăreprezent rileăpeăcareăle-a dobândit în timpulăderul riiăacestuia.

Jurnalulăreflexivăreprezint ăunădialogăalăelevuluiăpurtatăcuăsineăînsuşi,ădinăcareăînva ădespreă propriile procese mintale.

Înăjurnalulăreflexivăseătrecăînămodăregulatăexperien e,ăsentimente,ăopinii,ăgânduriăîmp rt şiteă cu un punct de vedere critic.

Prină metodaă jurnaluluiăreflexivăseăurm rescătreiă aspecte:ăautoreglareaă înv rii,ă controlareaă ac iunilorădesf şurateăasuprasarciniiădeăînv areăşiăcontrolareaăcunoaşteriiăob inute.ăÎn elaborarea jurnalului reflexiv,ăelevuluiăiăseăpoateăcereăs ăr spund ălaăurm toareleăîntreb ri:

- Ceăaiăînv atănouădinăaceast ălec ie? - Cumăaiăînv at?

(26)

- Careădinăideileădiscutateă iăs-auăp rutămaiăinteresante? - Careădinăideileădiscutateănecesit ăoăclarificare?

- Ceădificult iăaiăîntâmpinat?

- Cumăpo iăutilizaînăviitorăaceast ăexperien ădeăînv are?

- Înăceăm sur ăceeaăceăaiăstudiatălaăcursuriă i-aăsatisf cutăaştept rile? - i-aăpl cutăexperien aădeăînv are?ăDac ănu,ădeăce?

- Dac ăaiăputeaăschimbaăceva,ăceăaiăface? - Adaug ăalteăcomentariiăcareăteăpreocup .

Avantajele metodei:

 Jurnalulăreflexivăesteăoămetod ăreflexiv ,ădeschis ăşiăflexibil ădeăevaluare.

 Elevulăîşiăpoateăexprimaăpropriileănemul umiri,ădarăşiăexpecta iile,ăexprimându-şiădorin eleăşiă satisfac iile.

 Profesorulăpoateăaflaăşiăalteăaspecteăcareăinfluen eaz ăprocesulăînv riiăşiăastfelăîlăpoateăajutaă peăelevăînăsporireaăcalit iiăinstruirii.

 Se realizeaz ăoăcomunicareămaiăbun ăîntreăprofessorăşiăelev

Dezavantaje:

Elaborarea jurnaluluiă reflexivă solicit ă disciplin ă şiă notareaă cuă regularitateă aă reprezent riloră elevilor,ăprecumăşiăaăpunctelorădeăvedereăcritice.

Nuăesteăuşor de întocmit jurnalul reflexiv, deoareceăeleviiănuăsuntăobişnui iăs ăreflecteăasupraă muncii lor.

Activitateădeăînv areăinteractiv in plen: Aplicarea metodei R.A.I. pentru un studiu de caz propus de formator.

Activitateăindividual : Realizarea jurnalului reflexiv pentru tema prezentat ălaăcurs.

Tema 7:

METODEă DEă EVALUAREă Aă ACTIVIT

IIăPEă UNă INTERVALă

MEDIU SAU LUNG

Delimitări conceptuale

No iuniă cheie:

metodaă ştiu/vreauă s ă ştiu/amă înv at,ă evaluareaă cuă ajutorulă

(27)

No iun

i teoretice:

METODAă„ăŞTIU/ăVREAUăS ăŞTIU/ăAMăÎNV

AT”

Aceast ămetod ăvine în ajutorul dasc lului, oferindui posibilitatea de a folosi experien a anterioar a elevului atunci când pred noi informa ii. Aplicarea metodei presupune parcurgerea a trei etape: accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim s înv m şi reactualizarea a ceea ce am înv at.

Etape:

- Construirea unui tabel pe tabl , cu urm toarele coloane:

Ştiu Vreauăsǎăştiu Amăînvǎ at

- Se lucreaz pe grupe, fiecare grup va nota câte o idee înăprimaăcoloan , cu privire la tema enun at .

- Coloanaădină mijlocă vaă fiă completat ăcuă întreb ri,ăcareăpotăfiăproduseă în urma dezacordului privind unele detalii sau de curiozitatea elevilor

- Se lectureaz textul ales

- In urma lecturii, vor fi completate în continuare primele dou ăcoloane,ădup caz, precum şi cea de-a treia.

Inăcadrulăacesteiămetodeăseăutilizeaz ăuneleăprocedeeăprecum:ăconversa ia,ădemonstra ia,ă explica ia,ăproblematizarea,ăexerci iul.

Ină etapaă “ştiu” elevilor li se cere s analizeze ceea ce ştiuă deja.ă Eleviiă afl informa ii „empirice”ăreferitoareălaătemaăpropus .

In etapa “Vreau s ştiu” se formuleaz întreb ri despre ce ar dori s ştieălegatădeătemaă propus . Aceste întreb ri se reg sesc formulate în rubrica din mijloc.

In cazul în care la unele întreb ri se afl r spunsul înătextulăpropusăşiălecturat,ăseăşi poate completa la rubrica “Am înv at”.ăToateăîntreb rileăformulateăvorăprimiăr spunsăşiăseănoteaz ăîn coloana a treia.

(28)

Activitate deăînv are: Seăorganizeaz ă formabiliiăpeăgrupeăomogeneădinăpunctădeă vedereăalăciclurilorădeăînv mântălaăcareăpredau.ăFiecareăgrup ăîşiăvaăalegeăoătem ăpentruăcareăvaă completa un tabel cu trei coloane, aplicând metoda „Stiuă/ăVreauăs ăştiuă/ăAmăînv at”.

EVALUAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Noileă tehnologiiă aleă inform riiă şiă comunic riiă (N.T.I.C),ă cuă largiă aplica iiă înă toateă domeniile,ăauăp trunsă–eăadev rat,ădestulădeăgreuă–şiăînăînv mânt.

Studiiăinterna ionaleădeăprofilămen ioneaz ăc ăaplica iileăN.T.I.Că„auăfost experimentate înă toateă etapeleă procesuluiă educativ:ă motivare,ă diagnoz ,ă prezentarea informa iilor,ă preg tire,ă memorare,ărezolvareădeăprobleme,ăverificare,ănotare”ă(O.ăI.ăD.ăI.,ă1990)

Înv mântulăasistatădeăcalculatoră–mareaă„minune”ăaătehniciiăactualeăcareăzdruncin ădină temeliiă înv mântulă tradi ională fundamentată deă Comeniusă înă celebraă saă lucrare Didactica Magna, acum mai bine de trei secole – îşiăpropuneăobiectiveăambi ioase,ăcumăsunt:ă„dezvoltareaă ra ionamentului,ăimagina ieiăşiăcreativit ii,ăprecumăşiăaăcapacit iiădeăaăemiteăoăapreciereăcritic ă asupra rezultatului dialogului om - maşin ”ă(O.I.D.I,ă1990).

Exper iiăremarc ,ăpeăbun ădreptate,ăc ă„Informaticaăareăunăpoten ialăeducativăfoarteămareă fa ădeăceeaăceăarăputeaăoferiăalteătehnologii.ăInformaticaăpermiteă adaptareaă înv mântuluiă laă cerin eleă fiec ruiă elev,ă laă ritmulă deă munc ,ă laă aptitudinileă intelectualeă şiă laă nivelulă s uă deă cunoştin e,ădeci,ădiversificareaămodalit ilorăpedagogiceăşiăpersonalizareaăînv mântului”.

Utilizată înă evaluare,ă calculatorulă leă ofer ,ă atâtă profesoriloră câtă şiă elevilor,ă oă mareă diversitateădeămodalit i.

Spre deosebireădeămetodeleădeăevaluareătradi ionale,ăevaluareaăcuăajutorulăcalculatoruluiă esteădebarasat ădeăoriceăelementeădeăsubiectivism,ăcaăşiădeăemo iile care-iăînso escăpeăceiă maiă mul iădintreăeleviălaăverific rileăcurenteăşiălaăexamene.

Eaăeconomiseşteătimpulăşiăefortulăevaluatorilorăcare,ăastfel,ăpotăfiăutilizateăînăalteădomenii.ă Seăschimb ,ădeci,ăînsuşiăraportulăprofesor-elev,ăprinăcreştereaăîncrederiiăelevilorăînăobiectivitateaă profesorilor.

Maiă mult,ă eleviiă înşişiă seă potă autoevaluaă peă parcursulă muncii independente pe care o depun zilnic, beneficiind de feed-back-ulăatâtădeănecesarăuneiăînv riăeficienteăşiăperformante.

Deşiămetodaădeăevaluareăcuăajutorulăcalculatoruluiăesteăfolosit ,ăînc ăpreaăpu in,ăînăşcoalaă româneasc ădeătoateăgradele,ăînceputurileăsuntăpromi toareăiarănum rulăadep ilorăutiliz riiăeiăînă evaluareaăcurent ăşiălaăexameneăcreşte.

(29)

Dup ă Nisbetă şiă Sbucksmithă (1986),ă cita iă deă A.ă K.ă Jalaluddină (1990),ă „procesulă deă rezolvareă aă problemeloră poateă fiă redusă laă urm toareleă opera ii:ă examinareaă problemeiă model,ă prelucrareaămodeluluiăînăvedereaăefectu riiănecesareăşiăexprim riiăproblemeiăînăfunc ieădeăacesteă condi ii”.

Acestăprocesăpermiteăstudiulăpeăbaz ădeăexperien ă(diferitădeăcelăstatic)ăcare,ăasociatăcuă utilizareaămaterialuluiăimprimatăpeăcalculator,ăîiăofer ăelevuluiăunămodăinteractivădeăconstruireăşiă asimilareăaă noilorăcunoştin e,ăconcomitentăcuăposibilitateaădeăaăverificaădac ăceeaăceăaă înv ată este corect sau nu.

INVESTIGA IA

Investiga ia (înă sensulă deă cercetare,ă descoperire)ă seă foloseşte,ă deă regul ,ă caă metod ă deă înv are,ăpentruăa-iădeprindeăpeăeleviăs ăgândeasc ăşiăs ăac ioneze independent, atât individual cât şiăînăechip .

Laăînceputulăsemestrului,ăprofesorulăstabileşteălistaădeătemeăpeăcareăeleviiăurmeaz ăs ăleă abordezeă cuă ajutorulă investiga iei,ă perioadaă investiga iei,ă modulă deă lucru,ă deă prezentareă şiă deă valorificare a rezultatelor. Investiga iaă seă poateă realizaă individuală sauă colectiv. Liă seă solicit ă elevilorăs ăs ărezolveăoăproblem ăteoretic ăsauăs ărealizezeăoăactivitateăpractic ăpentruăcareăelevulă esteă trebuieă s ă întreprind ă oă investigareă (documentare,ă observareaă unoră fenomene, experimentarea, etc.) într-un interval de timp stabilit.

Esteădeăpreferatăcaărezultateleăs ăfieăanalizateăcuăclasaădeăelevi,ăpentruăcaăprofesorulăs ă poat ăformulaăobserva ii,ăaprecieriăşiăconcluzii.

Peăbazaăanalizeiăactivit iiăelevilorăşiăaărezultatelorăob inuteădeăeiăînăcadrul investiga iei,ă profesorulăpoateăacordaănote,ăvalorificând,ăînăfelulăacesta,ăfunc iaăevaluativ ăaăinvestiga iei.

Investiga iaăareămaiămulteăfunc ii:ăacumulareaădeăcunoştin e,ăexarsareaăunorăabilit iădeă investigare a fenomenelor,ă exersareaă abilit iloră deă evaluareă aă capacit iiă deă aă întreprindeă asemenea demersuri.

Folosindăinteligentăaceast ămetod ăprofesorulăpoateăaprecia: Gradulăînăcareăeleviiăîşiădefinescăşiăîn elegăproblemaăinvestigat ;

Capacitateaădeăaăidentificaăşiăaăselectaăprocedeeleădeăob inereăaăinforma iilor,ădeăcolectareăşiă organizare a datelor,

Abilitateaădeăformulaăşiătestaăipotezele;

Modulăînăcareăelevulăprezint ămetodeleăutilizateăînăinvestiga ie Conciziuneaăşiăvaliditateaăraportuluiăanaliz ăaărezultatelorăob inute.

(30)

Activitate deăînv areindividual : Formabilii vor întocmiăoălist ădeătemeădeă investiga ieă pentruăoă clas ă şiă oă disciplin ă peă careă oă voră alege,ă argumentândă alegereaă temelor.ă Pentruăfiecareătem ăpropus ăvorăprecizaămodalitateaădeăelaborareădeăc treăeleviă(individualăsauăînă grup), timpul de lucru alocat pentru realizareaăinvestiga iei,ăăcerin eădeăprezentareăaămaterialuluiă final, criterii de evaluare.

PROIECTUL

Proiectul ca instrument de evaluare:

 seădesf şoar ăpeăoăperioad ădeătimpădeăcâtevaăzileăsauăcâtevaăs pt mâni;ă

 începeăînăclas ăprinăprecizareaătemei,definireaăşiăîn elegereaăsarcinilorădeălucru,ăcontinu ă înăclas ăşiăacas ăşiăseăîncheieăînăclas ăprinăprezentareaăunuiăraportădespreărezultatulă ob inutăşiăexpunereaăprodusuluiărealizat;ă

 poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;

 trebuieăorganizatărigurosăînăetape,ăcaăoriceămunc ădeăcercetare;ă

 faciliteaz ătransferulădeăcunoştin eăprinăconexiuniăinterdisciplinare;ă

Metodaăproiectuluiăpresupuneăparcurgereaăunorăpaşi,ădeălaăpreg tireaăacestuia,ălaăevaluare:ă

1.ăPreg tireaăproiectului

Cadrul didactic împreun ăcuăeleviiăvorădecideăcâtevaărepereăcareăseăpotăformulaăprinăîntreb riăceă potădirijaădimensiuneaăevaluativ ;ă

a) pe ce se va centra demersul evaluativ: - pe produs final?

- pe proces? - pe ambele?

b) ce rol va avea cadrul didactic : - consilier permanent al elevului? - doar evaluator final?

(31)

c) care este statutul resurselor implicate în derularea proiectului: - suntăpuseădeălaăînceputălaădispozi iaăelevului?

- sunt identificate pe parcurs? - sunt comuneăpentruăto iăelevii?ă

d) exist ăoăanumit ăstructur :ă - propus ?

- impus ăde cadrul didactic ? - aleas ădeăelevi?ă

e) exist ănişteăcaracteristiciăaleăprodusuluiăfinalăobligatoriiăpentruăto iăelevii?ă

2.ăStabilireaăarieiădeăinteresăşiăaătematiciiăproiectului - discutat ăşiănegociat ăîntreăînv torăşiă eleviă(Trebuieăs ăfieăadecvat ărelevan eiăscopuluiăşiăobiectivelorăpeăcareăproiectulăşiăleăpropuneă din perspectiva specificului disciplinei respective).

3.ăStabilireaăpremiselorăini iale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investiga iei,ătipulădeăinforma iiădeăcareăauănevoie.ăElevulăpoateăs -şiăstabileasc ăunăsetădeă întreb riăesen ialeăcareăvorăfixaăelementeleăcheieăaleăproiectului.ă

4.ăIdentificareaăşiăselectareaăresurselorămateriale (altele decât cele date suport).

5.ăPrecizareaăelementelorădeăcon inutaleăproiectuluiă(pentruăprezentareaăînăscrisăsauăoral ) - Paginaădeătitluă(tema,ăautorii/autorul,ăclasa,ăşcoala,ăperioadaădeăelaborare)

- Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.) - Argumentul

- Dezvoltareaăelementelorădeăcon inută(pliante,ăpostere,ădiagrame,ăcitate,ădesene,ăcântece) - Concluziiă(elementeădeăreferin ădesprinseădinăstudiulătemei)ă

- Bibliografia

- Anexa (toate materialele importante rezultate)